Cancer mamar

În fiecare lună sânii unei femei trec prin modificări temporare asociate cu menstruaţia şi se poate forma un nodul. Chiar dacă 90% dintre aceştia nu sunt canceroşi, orice nodul trebuie examinat imediat. Nodulii apar cel mai frecvent în lobuli - săculeţii în care se produce laptele - sau în canalele ce transportă laptele către mamelon, însă debutează uneori şi în ţesutul non-glandular. Principalele două categorii de cancer mamar sunt carcinoamele lobulare şi cele canaliculare. Fiecare dintre acestea are numeroase subtipuri.

Cancerul de sân debutează de obicei printr-o tumoră unică, localizată. Unele tumori sunt benigne, ceea ce înseamnă că nu invadează alte ţesuturi. Altele sunt maligne sau canceroase. Potenţialul de a metastaza sau de a se răspândi la distanţă al unei tumori maligne este o caracteristică comună tuturor cancerelor. După ce o tumoră a atins o anumită dimensiune, din ea se pot elimina cu mai multă uşurinţă celule care se răspândesc în alte regiuni ale corpului, prin intermediul circulaţiei sanguine şi al sistemului limfatic. Diferitele tipuri de cancer mamar cresc şi se răspândesc în ritmuri diferite. Unele necesită ani pentru a se extinde dincolo de sân, iar altele evoluează rapid.

Cancer

Bărbaţii pot face şi ei cancer mamar, însă aceste cazuri reprezintă mai puţin de jumătate din total. Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei, care au un risc de 1:9 pe parcursul întregii vieţi. Reprezintă 1/6 din toate cancerele din Statele Unite şi 1/3 din toate cancerele apărute la femei. Printre cauzele de moarte canceroasă, el este întrecut numai de cancerul colorectal şi de cel pulmonar. Două din trei femei cu cancer de sân au peste 50 de ani, iar majoritatea restului pacientelor au între 39 şi 49 de ani.

Din fericire, cancerul de sân este curabil dacă este detectat precoce. Tumorile localizate pot fi de obicei tratate cu succes înainte de metastazarea cancerului. Supravieţuirea la 5 ani este realizată în 9 cazuri din 10. Odată ce cancerul a început să se răspândească, eradicarea sa completă este mai dificilă, deşi tratamentul poate deseori ţine boala sub control timp de ani de zile. Ameliorarea procedurilor de depistare şi a opţiunilor terapeutice se traduce printr-o supravieţuire mai lungă de 5 ani de la diagnosticul iniţial a 7 femei din 10, iar pentru 50% printr-o supravieţuire mai lungă de 10 ani.

Simptome

În stadiile precoce, cancerul de sân (mamar) nu are de obicei simptome. Pe măsură ce tumora evoluează, puteţi observa următoarele semne:

• un nodul în axilă;

• durere spontană sau la palpare la nivelul sânului;

• un nodul la sân; deseori nodulii de la nivelul sânului, primul simptom evident al cancerului mamar, sunt de obicei nedureroşi, chiar dacă unii pot provoca o senzaţie de înţepătură; nodulii pot fi vizualizaţi de obicei pe o mamografie cu mult înainte de a putea fi văzuţi cu ochiul liber sau palpaţi;

• o aplatizare sau înfundare vizibilă la nivelul sânului, ce poate indica o tumoră ce nu poate fi văzută sau palpată;

• orice schimbare în ceea ce priveşte contururile, textura sau temperatura sânului; o culoare roşcată şi un aspect punctat, precum coaja de portocală, reprezintă simptome ale unui cancer mamar avansat;

• o modificare la nivelul mamelonului, cum ar fi un aspect retractat sau încreţit, mâncărimi sau senzaţie de arsură sau ulcerare; descuamarea mamelonului este un simptom de boală Paget, un cancer localizat;

• o secreţie neobişnuită din mamelon, ce poate avea un aspect limpede, sanguinolent sau de altă culoare - de obicei provocată de afecţiuni benigne - poate fi însă datorată şi cancerului.

Chemaţi medicul dacă:

• în unul sau ambii sâni apare un nodul anormal, o durere persistentă sau un aspect anormal, la vedere sau la palpare; cauza ar putea fi şi alta decât cancerul, însă trebuie identificată;

• aveţi ganglioni limfatici măriţi în axile; orice astfel de adenopatie poate fi asociată cu cancerul.

Cauze

Deşi cauzele precise ale cancerului mamar sunt neclare, ştim care sunt principalii factori de risc. Totuşi, majoritatea femeilor considerate a avea risc crescut de cancer mamar nu îl fac, în timp ce multe dintre cele care îl fac nu au factori de risc cunoscuţi. Printre cei mai importanţi factori se numără înaintarea în vârstă şi antecedentele familiale de cancer mamar. Riscul este uşor crescut pentru o femeie care a avut un nodul benign la sân şi creşte semnificativ pentru o femeie ce are în antecedente un cancer de sân sau de ovar.

O femeie a cărei mamă, soră sau fiică a avut cancer mamar are mai multe şanse de a face boala, în special în cazul în care au fost afectate mai multe aşa-numite rude de gradul I. Actualmente, cercetătorii au identificat o genă pe care o consideră responsabilă de cancerul mamar familial: aproximativ o femeie din 200 este purtătoare a acestei gene. Prezenţa genei predispune femeia la cancerul mamar, însă nu reprezintă o garanţie a apariţiei bolii.

În general, femeile în postmenopauză - ceea ce înseamnă de obicei cele trecute de vârsta de 50 de ani - au mai multe şanse de a face cancer de sân decât cele aflate înaintea menopauzei, iar statisticile sugerează că femeile americane de origine africană au o probabilitate mai mare decât femeile de rasă albă de a face cancer de sân înainte de menopauză.

Legătura dintre cancerul mamar şi hormoni devine treptat din ce în ce mai clară. Cercetătorii consideră că, cu cât expunerea unei femei la hormonul feminin estrogen este mai mare, cu atât ea este mai susceptibilă de a dezvolta un cancer de sân. Estrogenul comandă celulelor să se dividă. Cu cât celulele se divid mai mult, cu atât ele au mai multe şanse de a prezenta unele anomalii - posibil, de a deveni canceroase. Expunerea femeii la estrogen şi progesteron creşte şi scade pe parcursul vieţii, influenţată de vârstele la care începe şi încetează să aibă menstruaţie, de lungimea medie a ciclului ei menstrual şi de vârsta ei la prima naştere.

Riscul de cancer mamar este crescut dacă femeia începe să aibă menstruaţie înainte de 12 ani, are primul copil după vârsta de 30 de ani, încetează să mai aibă menstruaţie după vârsta de 55 de ani sau are un ciclu menstrual mai lung sau mai scurt decât durata medie de 26-29 de zile. Consumul de hormoni, sub formă de pilule contraceptive sau a terapiei de substituţie hormonală, poate de asemenea creşte riscul, însă dovezile în acest sens sunt neconcludente. Radioterapia cu doze crescute poate de asemenea reprezenta un factor, însă mamografiile, care se fac cu doze mici de radiaţie, sunt practic lipsite de risc.

Legătura dintre alimentaţie şi cancerul de sân este încă controversată. Obezitatea este un factor de risc demn de reţinut, iar consumul regulat de alcool poate favoriza boala. Numeroase studii au arătat că femeile a căror alimentaţie este bogată în grăsimi au o mai mare probabilitate de a face boala. Cercetătorii bănuiesc că, dacă grăsimile reprezintă mai puţin de 20% din aportul caloric zilnic al unei femei, alimentaţia ei ar putea avea un rol protector împotriva dezvoltării cancerului de sân.

Procedee de testare şi diagnostic

Cancerul de sân răspunde cel mai bine la tratament dacă este detectat precoce. În afara unui control medical anual, toate femeile trebuie să-şi efectueze lunar auto-examinări ale sânului. O mamografie (radiografie a sânului cu doze scăzute de radiaţii) de pornire este recomandată tuturor femeilor între 35 şi 40 de ani. De asemenea, majoritatea femeilor trebuie să-şi facă o mamografie la fiecare 2 ani, începând din jurul vârstei de 40 de ani şi în fiecare an începând de la vârsta de 50 de ani.

Femeile cu risc crescut de cancer de sân trebuie să-şi consulte medicul, pentru stabilirea celui mai adecvat calendar. Orice risc de a face cancer în urma mamografiilor este mult contrabalansat de beneficii: nodulii la sân pot fi identificaţi pe mamografie cu până la 2 ani înainte de a putea fi palpaţi.

Mai multe teste pot contribui la diferenţierea unui nodul benign de o tumoră malignă. Palparea nodulului poate furniza indicii: un chist benign poate fi simţit ca un bob de fasole rotund, alunecos, în timp ce o tumoră poate părea mai groasă şi poate încreţi pielea de deasupra ei. Deoarece nodulii benigni au tendinţa de a avea caracteristici fizice diferite de cei maligni, explorările imagistice, precum mamografia şi ecografia, pot deseori exclude cancerul. Singurul mod de a confirma cancerul este efectuarea unei puncţii cu acul sau a unei biopsii şi testarea prezenţei celulelor canceroase în proba de ţesut.

În cazul unei neoplazii, dumneavoastră şi medicul dumneavoastră trebuie să cunoaşteţi cât de avansat este cancerul. Sunt utilizate diverse teste pentru a controla prezenţa şi localizările specifice ale metastazelor. Celulele canceroase pot fi analizate în ceea ce priveşte prezenţa sau absenţa receptorilor pentru hormoni, pentru a afla dacă există şanse ca tumora să răspundă bine la terapia hormonală. Alte teste pot avea valoare predictivă în ceea ce priveşte probabilitatea metastazelor şi potenţialul de recidivă după tratament.

Tratament

Dacă aveţi cancer de sân, faceţi tot ceea ce puteţi, cât de curând puteţi, pentru a vă descotorosi de el. Însă, înainte de a lua decizii privitoare la tratament, cercetaţi opţiunile aflate la dispoziţie. Puneţi întrebări medicului dumneavoastră, altor specialişti şi persoanelor care au avut boala şi cereţi o a doua părere într-un centru important de tratament al cancerului. Găsiţi un medic în care să aveţi încredere şi nu luaţi hotărâri în grabă. Un scurt interval între diagnostic şi tratament nu va compromite eficienţa tratamentului.

Medicină convenţională

Opţiunile de tratament al cancerului de sân depind de cât de avansat este cancerul, de vârsta pacientei şi de starea ei generală de sănătate. Dacă este posibil, cancerul mamar este tratat prin intervenţie chirurgicală, urmată de obicei de o combinaţie de radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonală.

Procedura chirurgicală standard în cancerul de sân era odinioară mastectomia radicală - extirparea totală a sânului şi a ţesutului adipos, muşchilor şi ganglionilor limfatici din jur. Astăzi, tratamentul preferat pentru multe femei ale căror tumori mamare sunt detectate precoce şi sunt încă localizate este tumorectomia - îndepărtarea nodulului canceros şi a ganglionilor limfatici de sub braţ. Urmată de curele adecvate de radioterapie, chimioterapie şi terapie hormonală, tumorectomia s-a dovedit la fel de eficientă ca şi mastectomia radicală în primele stadii ale cancerului mamar şi este mult mai puţin desfigurantă.

O altă opţiune chirurgicală, pe care unele femei o aleg în defavoarea tumorectomiei urmată de radioterapie, este mastectomia radicală modificată. Prin această procedură se îndepărtează tumora şi ţesutul mamar înconjurător, însă cea mai mare parte a musculaturii peretelui toracic rămâne intactă - ceea ce este mai puţin desfigurant decât mastectomia radicală. În cancerul mamar metastazat şi în cel recidivat, radioterapia şi chimioterapia sunt principalele modalităţi de tratament.

Terapia hormonală poate fi de asemenea benefică în cancerele ce răspund la hormoni. Dintre medicamentele cu efect supresor asupra estrogenilor aflate în uz, tamoxifenul este cel mai larg utilizat. Între timp, cercetătorii explorează tratamentul cancerului de sân prin diverse forme de imunoterapie. Prin manipularea sistemului imun al organismului, ei speră să îmbunătăţească rezistenţa naturală la cancer a acestuia.

Medicină alternativă

La fel ca în cazul oricărui cancer, nu există nici o alternativă acceptabilă la tratamentul medical convenţional. Terapiile enumerate mai jos trebuie considerate măsuri preventive sau opţiuni complementare, de aplicat în asociere cu îngrijirile medicale standard.

Stil de viaţă

Gimnastica aerobică, efectuată în mod regulat, poate oferi o anumită protecţie împotriva apariţiei cancerului de sân. Studiile au arătat că femeile care fac gimnastică intens şi des au un risc de cel puţin două ori mai mic de cancer de sân decât femeile care nu fac efort. Gimnastica poate ajuta pacientele cu cancer de sân să tolereze mai bine efectele secundare ale radioterapiei sau chimioterapiei.

Medicină psihosomatică

Relaxarea mentală poate, cu siguranţă, contribui la uşurarea stresurilor fizice şi psihice asociate cu cancerul. Pe lângă urmarea unor metode individuale de relaxare, precum meditaţia sau yoga, multe persoane beneficiază de terapia structurată prin grupuri de sprijin. Un studiu retrospectiv pe 10 ani, ce a inclus 86 de femei cu cancer mamar metastazat, a arătat că pacientele care au participat la terapii de grup şi care au practicat auto-hipnoza în timp ce primeau tratament convenţional s-au simţit mai bine şi au trăit în medie cu 18 luni mai mult decât cele care au efectuat tratamentul convenţional în singurătate.

Alimentaţie şi dietă

Alimentaţia dumneavoastră poate juca un rol important în prevenirea cancerului de sân. În principiu, grăsimile din alimentaţie vă pot creşte riscul de a face cancer de sân, iar fructele, legumele şi cerealele pot contribui la reducerea riscului. Este o idee bună să mâncaţi numai ocazional produse lactate integrale, carne şi alimente prăjite la temperaturi ridicate, fără să faceţi din acestea piese de rezistenţă ale alimentaţiei dumneavoastră.

Vă puteţi înviora meniurile alegând fructe şi legume proaspete de diverse feluri şi creând noi feluri de mâncare, bazate pe cereale integrale şi legume. În acest fel, veţi obţine cu siguranţă o cantitate mare de fibre cu efect de curăţare a organismului, împreună cu vitamine şi minerale cu un posibil efect protector împotriva cancerului de sân, şi anume vitaminele A, C, D şi E şi calciul, seleniul şi iodul. Unii medici recomandă ca bolnavele şi supravieţuitoarele unui cancer mamar să ia suplimente cu antioxidanţi.

Unele alimente de origine vegetală conţin fito-estrogeni, estrogeni vegetali cu efecte slabe, care pot fi deosebit de utili în tratamentul cancerelor mamare hormonosensibile. Teoretic, fitoestrogenii blochează preluarea estrogenilor normali de către ţesutul mamar. Întreruperea aportului de estrogeni poate reduce probabilitatea cancerului şi, dacă o neoplazie există deja, poate reduce rata de proliferare a celulelor canceroase. Printre alimentele ce conţin fitoestrogeni se numără grâul, soia, măslinele, prunele, morcovii, merele, ignamii şi nucile de cocos.

Ce puteţi face acasă

După operaţia chirurgicală, un exerciţiu simplu vă va ajuta să vă recăpătaţi mobilitatea şi să reduceţi rigiditatea musculară. Pentru a minimaliza disconfortul după radioterapie, evitaţi să purtaţi sutiene sau haine ce pot irita zona tratată, păstraţi pielea curată şi bine aerisită şi folosiţi doar acele creme, loţiuni şi deodorante recomandate de doctorul dumneavoastră.

Prevenire

• Controlaţi-vă sânii o dată pe lună, faceţi un control medical complet o dată pe an şi faceţi mamografii anuale dacă aveţi 50 de ani sau mai mult. Începeţi mamografiile mai devreme dacă aveţi antecedente familiale de cancer de sân.

• Faceţi din fructe, legume, cereale şi peşte pilonii de rezistenţă ai alimentaţiei dumneavoastră.

• Dacă folosiţi metode contraceptive, întrebaţi-vă medicul care sunt argumentele pro şi contra pilulelor contraceptive pe bază de estrogeni.

• Dacă aveţi un risc crescut de cancer de sân, discutaţi cu medicul generalist sau cu ginecologul despre posibilitatea controlării simptomelor menopauzei fără pilule cu estrogeni.

Chirurgia reconstructivă a sânului

Tumorectomia nu este desfigurantă, aşa cum era înainte o operaţie la sân, însă nici mastectomia nu trebuie să fie definitiv desfigurantă. În timp ce unele femei aleg să poarte o proteză după mastectomie, altele optează pentru chirurgia reconstructivă. Timp de trei decenii, intervenţia reconstructivă cel mai frecvent folosită a fost implantarea unei proteze din silicon în spatele pielii sau musculaturii peretelui toracic.

Unele femei pretind că au făcut boli imune debilitante în urma scurgerilor de silicon din implanturi, astfel încât în 1992 acest tip de implanturi a fost retras de pe piaţă. De atunci, mai multe studii ştiinţifice nu au găsit nici o legătură între maladiile imune şi implanturile mamare din silicon, însă au confirmat existenţa unor efecte secundare nedorite, chiar dacă de intensitate mai mică. Acum sunt folosite pe scară largă implanturile umplute cu ser fiziologic.

De asemenea, chirurgii pot transfera ţesuturi de pe abdomen, spate sau din alte regiuni ale corpului, pentru a construi substitute artificiale ale sânilor. Rezultatele cosmetice sunt impresionante, însă intervenţiile sunt costisitoare şi complexe, produc apariţia de cicatrici suplimentare şi pot provoca slăbiciune în regiunea din care este scos ţesutul folosit pentru reconstrucţie.

Exerciţii yoga după o operaţie la sân

• Ţesutul cicatriceal apărut în urma unei operaţii la sân vă poate limita amplitudinea mişcărilor braţului. Pentru a menţine cicatricea şi musculatura întinse şi puternice, încercaţi Urcarea Zidului, începeţi prin a sta în picioare, la aproximativ 30 cm distanţă de un perete, cu picioarele puţin depărtate şi mâinile aşezate amândouă pe perete.

• Deplasaţi prin alunecare, încet, ambele mâini cât mai sus pe perete puteţi, însă opriţi-vă imediat dacă simţiţi vreo durere. Repetaţi de 5 ori pe zi, având ca scop să vă ridicaţi ambele braţe deasupra capului. Ca şi în cazul oricărui exerciţiu postoperator, este necesară întotdeauna aprobarea şi supravegherea medicului dumneavoastră.

Check Also

Creme de noapte

Mergând la culcare cu cremă de noapte pe faţă poţi să-ţi ajuţi pielea în timp …