Bilharzioză (schistosomiază)

Definiţie şi cauze

Bilharzioza sau schistosomiaza este o infecţie datorată unor paraziţi, viermi laţi din genul Schistosoma, care ajung în organism traversând pielea în timpul scăldatului în apă dulce. Ulterior paraziţii traversează tubul digestiv şi se instalează în ficat.

Patru specii sunt responsabile de forme intestinale de boală:

Schistosoma mansoni (întâlnită în Africa, America Centrală şi de Sud);

Schistosoma intercalatum (în Africa Centrală);

Schistosoma japonicum (în Extremul Orient);

Schistosoma mekongi (în Asia de sud-est).

O altă specie este responsabilă de o formă urinară: Schistosoma haematobium (în Africa neagră şi Orientul Mijlociu).

Frecvenţă

Bilharzioza sau schistosomiaza afectează câteva sute de milioane de oameni din zona tropicală.

Semne şi simptome

De obicei penetrarea pielii este neobservată, uneori bolnavul prezintă mâncărimi şi roşeaţă (eritem) trecătoare. Se disting o formă intestinală şi una urinară.

Forma intestinală se manifestă prin: febră, dureri abdominale, scaune diareice, uneori amestecate cu sânge, şi alterarea stării generale, atunci când parazitul atinge şi alte organe.

Forma urinară se caracterizează prin prezenţa de sânge în ultima parte a urinei eliminate (hematurie terminală).

Investigaţii

Ouăle de parazit trebuie căutate în materiile fecale, prin prelevarea unui mic fragment din mucoasa rectului (biopsie rectală), sau în urină, în funcţie de forma de boală.

Depozite de calciu formate prin moartea paraziţilor în peretele vezicii urinare pot fi evidenţiate prin examen radiologie sau prin vizualizarea directă cu introducerea unui cateter în vezică (cistoscopie).

Există şi o analiză de sânge (serodiagnosticul, adică detectarea anticorpilor îndreptaţi împotriva parazitului) care permite orientarea diagnosticului.

Evoluţie şi complicaţii

Complicaţiile formelor digestive afectează ficatul: alterarea ţesutului şi a funcţiilor hepatice (fibroză hepatică), acumularea de lichid în cavitatea abdominală (ascită) şi apariţia de vărsături cu sânge (sângerări din varice esofagiene).

Formele urinare antrenează calcificarea vezicii urinare („vezică de porţelan”), îngustarea ureterelor (conductele dintre rinichi şi vezică) care împiedică scurgerea urinei antrenând o dilataţie la nivelul rinichilor cu distrugerea acestora, sau invadarea organelor genitale.

Tratament

Medicamentul eficace este praziquantelul, administrat într-o singură priză. Chirurgia poate fi indicată în caz de complicaţii hepatice sau ale aparatului urinar.

Prevenţie şi educaţie

Educarea populaţiei şi a turiştilor trebuie să insiste asupra riscurilor scăldatului în râuri şi în apele stătătoare dulci.

Check Also

Creme de noapte

Mergând la culcare cu cremă de noapte pe faţă poţi să-ţi ajuţi pielea în timp …