Aspergiloză

Aspergillus fumigatus este agentul etiologic cel mai frecvent întâlnit al aspergilozei, deşi pot fi implicate şi alte specii de Aspergillus. Aceşti fungi colonizează, de obicei, escarele formate după arsuri şi detritusurile din conductul auditiv extern. Formele manifeste clinic sunt consecinţa alterării răspunsului imun sau a invaziei tisulare.

Aspergiloza bronhopulmonară alergică

Aspergiloza bronhopulmonară alergică apare pe fondul unui astm bronşic, în care bronhospasmul se agravează şi apar infiltrate pulmonare tranzitorii însoţite de eozinofilie, niveluri crescute de IgE şi antigene specifice de Aspergillus în sânge. Poate, de asemenea, să complice fibroza chistică. În mod caracteristic, boala are un aspect fluctuant, cu ameliorarea gradată a simptomelor, însă poate evolua cu bronşiectazii cu aspect sacular şi fibroza pulmonară terminală.

În exacerbări, se recomandă administrarea orală de prednison, iniţial 1 mg/kg/zi, cu scăderea progresivă a dozei în câteva luni. În formele alergice, antimicoticele nu sunt eficiente, întrucât boala este rezultatul unei reacţii imunologice la agentul fungic, nefiind consecinţa invaziei tisulare.

La adulţii imunocompetenţi pot apărea manifestări ale infecţiei propriu-zise sub forma unor sinuzite cronice sau prin colonizarea cavităţilor pulmonare preexistente (aspergiloame). Sinuzită necesită tratament antibiotic îndelungat (itraconazol, 200 mg de două ori pe zi, câteva săptămâni sau luni), asociat cu debridarea chirurgicală.

Aspergiloamele pulmonare pot fi descoperite întâmplător, cu ocazia unor radiografii toracice sau se pot prezenta sub forma unor hemoptizii semnificative cantitativ. Ca metode de tratament au fost încercate instilaţiile intracavitare cu amfotericina B şi evacuarea chistului pe cale bronhoscopică, însă rezultatele au fost nesatisfăcătoare. În unele cazuri poate fi eficient itroconazolul. Pentru aspergilomul simptomatic, metoda cea mai eficientă de tratament rămâne însă rezecţia chirurgicală.

Aspergiloza invazivă

Aspergiloza invazivă are o evoluţie foarte gravă. Apare cel mai adesea la imunodeprimaţi, în special la cei cu neutropenie severă prelungită. Pacienţii cu SIDA în stadii avansate sunt predispuşi infecţiei, în special dacă mai asociază şi alţi factori predispozanţi. Cea mai frecventă afectare este cea pulmonară, care apare sub forma unui infiltrat parcelar ce poate duce la pneumonie necrotizantă severă.

Pe măsură ce organismul se dezvoltă intravascular, pot apare infarcte tisulare. Creşterea lactat dehidrogenazei şi apariţia unei dureri toracice de tip pleuritic ridică suspiciunea unei aspergiloze. Pacienţii cu SIDA sunt predispuşi la o traheo-bronşită ulcerativă ce poate coexista cu afectarea pulmonară parenchimatoasă.

Diseminarea hematogenă poate duce la leziuni la nivelul altor aparate şi sisteme. Pentru tratamentul eficient sunt esenţiale diagnosticul precoce şi corectarea imunosupresiei (acolo unde este posibil). Hemoculturile au valoare redusă. În contrast cu aspergiloza alergică, pentru boala invazivă testele serologice şi decelarea antigenelor specifice au sensibilitate redusă.

Izolarea germenelui în secreţiile pulmonare nu este asociată, neapărat, cu boala invazivă. De aceea, diagnosticul pozitiv este stabilit prin izolarea agentului fungic în ţesuturi. Din punct de vedere histologie, acesta apare sub forma unor hife septate ramificate.

Suspectarea unei aspergiloze invazive severe pe baza manifestărilor clinice sau prin identificarea germenelui în materialul biopsie impune tratamentul cu doze mari de amfotericina B. În primele săptămâni de tratament dozele zilnice totale pot fi crescute, în funcţie de toleranţă, până la 0,8-1,5 mg/kg/zi intravenos. După aceea, se continuă cu 0,6 mg/kg/zi până la o doză totală de cel puţin 2 grame.

Beneficiul adus de adăugarea flucitozinei nu este clar stabilit. Itraconazolul oral, în doză de 200-400 mg/zi este, de asemenea, eficient, mai ales în cazul unor forme uşoare de boală. Pentru boala invazivă amfotericina B rămâne, deocamdată, medicamentul de elecţie. La pacienţii imunodeprimaţi, rata mortalităţii prin afectare pulmonară sau generalizată rămâne de peste 50%.

Check Also

Creme de noapte

Mergând la culcare cu cremă de noapte pe faţă poţi să-ţi ajuţi pielea în timp …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.