Viteza de sedimentare a hematiilor şi proteina C reactivă

Context

Viteza de sedimentare a hematiilor şi proteina C reactivă sunt în prezent cei mai utilizaţi indicatori ai răspunsului de proteine de fază acută utilizate pentru a detecta boli asociate cu infecţia acută şi cronică, inflamaţie, traumă, distrugere tisulară, infarct şi neoplasm avansat. Testul proteinei C reactivă este un indicator mai sensibil şi cu răspuns mai rapid decât viteza de sedimentare a hematiilor, arătând o creştere de multe ori mai devreme şi mai intensă decât viteza de sedimentare a hematiilor într-un proces inflamator acut. Cu recuperarea, dispariţia proteinei C reactivă precede normalizarea vitezei de sedimentare a hematiilor.

Fiziopatologie

Răspunsul de fază acută este un fenomen fiziopatologic major care însoţeşte inflamaţia şi alte tulburări. Interesul pentru acest fenomen a apărut prima dată cu descoperirea concentraţiilor serice crescute ale proteinei C reactivă în timpul fazei acute a pneumoniei pneumococice. Conceptul iniţial de viteză de sedimentare a hematiilor datează din 1918. Metoda Westergren este considerată încă standardul de aur pentru măsurarea vitezei de sedimentare a hematiilor.

Evaluare

Anamneza şi examenul fizic

Măsurătorile reactanţilor de fază acută sunt utile în asociere cu o anamneză şi un examen fizic complete. Deoarece nivelurile vitezei de sedimentare a hematiilor şi proteinei C reactivă sunt influenţate de mai mulţi factori, rezultatele ar trebui interpretate în lumina concluziilor clinice.

Investigaţii

  • Viteza de sedimentare a hematiilor, care măsoară distanţa în milimetri la care eritrocitele cad timp de o oră, este un test de laborator simplu, dar nespecific recomandat frecvent în practica clinică. Proteina C reactivă este o proteina nespecifică reactant de fază acută folosită pentru a diagnostica tulburări infecţioase şi inflamatorii; servere, de asemenea, ca un marker de boală cardiovasculară (BCV). Viteza de sedimentare a hematiilor are avantaje de familiaritate, simplitate şi studii vaste de-a lungul mai multor decenii. Testul proteinei C reactivă este standardizat, ieftin şi disponibil pe scară largă. Proteina C reactivă înalt sensibilă nu diferă de proteina C reactivă, dar se referă la testul folosit, care este capabil să măsoare niveluri foarte scăzute ale proteinei C reactivă.

  • Deşi creşteri în mai multe componente ale răspunsului de fază acută de obicei apar împreună, nu toate se întâmplă în mod uniform la toţi pacienţii şi discrepanţele dintre viteza de sedimentare a hematiilor şi proteina C reactivă se găsesc destul de frecvent (de exemplu, o viteză de sedimentare a hematiilor crescută împreună cu proteina C reactivă normală poate reflecta o valoare fals-pozitivă pentru viteza de sedimentare a hematiilor; în lupus, răspunsul proteinei C reactivă, dar nu viteza de sedimentare a hematiilor, poate fi dezactivat). În prezent, utilizarea optimă a reactanţilor fazei acute se face prin obţinerea mai multor măsurători şi interpretarea rezultatelor în lumina contextului clinic.

Diagnostic

Diagnostic diferenţial

Nivelurile proteinei C reactivă pot fi afectate de stilul de viaţă, boala concomitentă, farmacoterapie, vârstă, sex (feminin) şi, eventual, etnie (de exemplu, afro-americani).

  • Factorii cunoscuţi care cresc valorile proteinei C reactivă includ fumatul, indicele de masă corporală crescut, tensiunea arterială crescută, dislipidemia, sindromul metabolic, diabetul de tip 2, utilizarea de hormoni, infecţii cronice (bronşită) şi inflamaţiile cronice (artrită reumatoidă).
  • Factorii cunoscuţi ce reduc valorile proteinei C reactivă includ consumul moderat de alcool, exerciţiile fizice, pierderea în greutate şi medicamentele (statine, fibraţi, tiazolidindione, agenţi antiinflamatori, salicilaţi şi steroizi).

Nivelurile vitezei de sedimentare a hematiilor pot fi afectate de menstruaţie şi sarcină, tulburări hematologice, medicamente, sex, vârstă, etnie şi obezitate. Condiţiile cu un VSH > 100 mm/h includ formarea de abcese, endocardita bacteriană subacută, osteomielita, arterita temporală, boli vasculare de colagen, mielom multiplu, leucemie/limfom, neoplasme şi reacţii de hipersensibilitate la medicamente.

  • Factorii cunoscuţi care cresc valorile vitezei de sedimentare a hematiilor includ insuficienţa renală cronică (nefrita, nefroza), macroglobulinemia, hiperfibrinogenemia, anemiile cu deficit de fier/de vitamina B12, medicamente (dextran, heparina, metildopa, contraceptivele orale, penicilamina, procainamida, teofilină, vitamina A), sexul feminin, vârsta înaintată, etnia afro-americană şi hiperlipidemia.
  • Factorii cunoscuţi care reduc nivelurile vitezei de sedimentare a hematiilor includ anemia cu celule în seceră, sferocitoza, hipofibrinogenemia, policitemia vera, medicamente (aspirina, cortizon, chinină) şi insuficienţa cardiacă cronică.

Manifestări clinice

În pofida lipsei de specificitate de diagnostic, măsurarea nivelurilor proteinelor de fază acută este utilă în diferenţierea între stările inflamatorii şi neinflamatorii şi în evaluarea şi răspunsul la şi nevoia de intervenţii terapeutice. În general, viteza de sedimentare a hematiilor creşte pe măsură ce boala se agravează şi scade pe măsură ce se ameliorează, întrucât viteza de sedimentare a hematiilor se modifică relativ încet, concentraţia proteinei C reactivă face acest lucru mai rapid. Proteina C reactivă poate fi utilă atunci când viteza de sedimentare a hematiilor este echivocă sau neconformă cu caracteristicile clinice. Rezultatele se exprimă ca medie a două teste efectuate la interval de două săptămâni. Pacienţii cu niveluri de peste 10 mg/l ar trebui să fie examinaţi pentru surse de inflamaţie înainte de a repeta testul. Reactanţii de fază acută nu ar trebui să fie recomandaţi în scopuri de screening la pacienţii asimptomatici.

  • Ratele vitezei de sedimentare a hematiilor normale pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 65 de ani pot fi calculate empiric ca vârstă/2. Pentru femei, ar fi (vârsta plus 10)/2. Cei mai mulţi subiecţi normali au un nivel proteinei C reactivă de < 3 mg/l. Niveluri de 3-10 mg/l pot indica grade minore de inflamaţie sau alte influenţe, cum ar fi disfuncţii metabolice, obezitate şi rezistenţa la insulina. Niveluri > 10 mg/l sugerează inflamaţie semnificativă sau infecţii, în special de origine bacteriană.

  • Testarea proteinei C reactivă este, de asemenea, recomandată ca adjuvant la evaluarea tradiţională a factorilor de risc în BCV. S-a dovedit a fi cel mai puternic marker pentru BCV viitoare, ateroscleroză de novo şi ruptura plăcii. În plus, aceasta are o valoare de prognostic independentă pentru accidente vasculare cerebrale viitoare şi boli vasculare periferice.

  • Aplicaţiile specifice ale măsurătorilor reactanţilor de fază acută includ monitorizarea proceselor patologice cum ar fi boala Crohn, artrita reumatoidă (proteina C reactivă superioară vitezei de sedimentare a hematiilor), polimialgia reumatică şi arterita cu celule gigantice (viteza de sedimentare a hematiilor adesea peste 100 mm/h, dar proteina C reactivă poate fi mai sensibilă pentru detectarea bolii) şi evaluarea prognostică neinvazivă la pacienţii cu boli maligne. Lupusul eritematos sistemic reprezintă o excepţie în care nivelurile de proteină C reactivă nu sunt de multe ori crescute, cu excepţia infecţiilor bacteriene.

Check Also

Vegetaţii veneriene (genitale)

Se estimează că vegetaţiile veneriene (Condyloma acuminata) afectează între 10 şi 20 de milioane de …

Urechea înotătorului

Cunoscută profesioniştilor în domeniul medical sub denumirea de otită externă, urechea înotătorului este o inflamaţie …

Traumatisme sportive

Fiecare familie a avut partea ei de traumatisme legate de eforturile sportive sau, în mod …

Totul despre acupunctură

Secretele medicinei alternative Acupunctura este una dintre ramurile medicinei tradiţionale chineze. Fondată pe o viziune …

O boală „tăcută” poate cauza infertilitate

Chlamydia este una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală – dar majoritatea celor …