Tulburări de vedere

Ochii sunt cele mai complex dezvoltate organe senzoriale din corpul dumneavoastră. De fapt, partea din creier dedicată funcţiei vizuale este mult mai mare decât cele responsabile de auz, gust, atingere sau miros. Avem tendinţa să credem că vederea este un lucru de la sine înţeles, totuşi, atunci când apar probleme de vedere, cei mai mulţi dintre noi vor face tot ce le stă în putinţă pentru a readuce văzul la normal.

Cele mai frecvente forme de tulburări vizuale sunt viciile de refracţie - modul în care razele luminoase sunt deviate în interiorul ochiului astfel încât imaginile să poată fi transmise creierului. Miopia, hipermetropia şi astigmatismul sunt exemple de vicii de refracţie. Dezlipirea de retină, daltonismul şi hemeralopia sunt boli sistemice ale ochiului ce conduc la distorsiuni sau imprecizie a vederii. Cataracta, conjunctivita, glaucomul şi degenerescenta maculară sunt alte boli ale ochiului ce răspund în diverse proporţii la tratamentul medical.

Vedere normală şi distorsionată

Când forma globului ocular permite focalizarea precisă a imaginii pe retină, vederea dumneavoastră este normală. Hipermetropia este rezultatul faptului că globul ocular este mai scurt (anteroposterior) decât normal, defocalizând imaginea de pe retină. Miopia apare atunci când globul ocular este alungit şi imaginea focalizează în faţa retinei.

Simptome

Simptomele sunt următoarele:

  • vederea înceţoşată a obiectelor aflate la distanţă arată că sunteţi miop;
  • vederea înceţoşată a obiectelor aflate în apropiere arată că sunteţi hipermetrop;
  • vederea înceţoşată sau cu neregularităţi a liniilor orizontale sau verticale indică astigmatism;
  • senzaţia de fulger luminos apărut în câmpul vizual, obiecte minuscule plutind în faţa ochilor sau o pierdere bruscă a vederii centrale sau periferice poate indica o dezlipire de retină;
  • dificultatea în a distinge roşul de verde într-o lumină slabă este un semn de daltonism;
  • dificultatea de a distinge obiecte într-o lumină slabă este un semn de hemeralopie (orbul găinilor).

Chemaţi medicul dacă:

  • aveţi simptome de dezlipire de retină;
  • aveţi nevoie de un tratament medical imediat, pentru a preveni potenţiala orbire;
  • deveniţi neobişnuit de sensibil la lumina puternică; este posibil să aveţi o inflamaţie a irisului;
  • aveţi un corp străin în ochi care nu poate fi evacuat prin spălarea cu apă; riscaţi să infectaţi ochiul sau să se ajungă la apariţia de cicatrici;
  • lentilele de contact încep să vă provoace disconfort; puteţi avea o infecţie, o abraziune sau un corp străin în ochi;
  • o tăietură sau o lovitură la nivelul ochiului vă afectează vederea; puteţi avea o hemoragie internă sau o fractură a oaselor din jurul ochiului.

Cauze

Miopia şi hipermetropia au de-a face cu modul în care ochiul focalizează imaginile în partea posterioară a globului ocular, unde se află retina, compusă din 10 straturi de ţesut nervos sensibil la lumină. Miopia, ce afectează aproximativ 20% din populaţie, este rezultatul focalizării imaginilor în faţa retinei şi nu pe ea (casetă), astfel încât obiectele aflate la distanţă apar înceţoşate.

O persoană mioapă ţine cartea aproape de ochi când citeşte şi trebuie să stea în prima bancă la şcoală sau în primul rând la cinema pentru a vedea clar. Această tulburare se moşteneşte în familie şi afectează în egală măsură bărbaţii şi femeile, apărând de obicei în copilărie şi stabilizându-se între 20-30 ani.

Hipermetropia este opusul miopiei: cristalinul focalizează imaginile puţin în spatele retinei, făcând obiectele din apropiere să apară înceţoşate. Deseori, copiii depăşesc o uşoară hipermetropie printr-un proces natural numit acomodare: pe măsură ce ochiul creşte, muşchii oculari se contractă, aducând punctul de focalizare mai în faţă, pe retină. Cu vârsta, capacitatea naturală de acomodare a ochiului tinde să se reducă.

Astigmatismul, deseori asociat cu miopia sau hipermetropia, apare atunci când ochiul nu are un punct de focalizare unic. Tulburarea este rezultatul curbării inegale a corneei sau, în unele cazuri, a unei anomalii a cristalinului. Persoanele cu astigmatism văd la întâmplare, inconstant, unele obiecte clar şi altele înceţoşate. Astigmatismul este de obicei prezent de la naştere, nu se ameliorează şi nici nu se agravează în timp. Presbiopia este vederea înceţoşată la distanţa normală de lectură. În mod tipic ea debutează în jurul vârstei de 40 ani şi este motivul pentru care multe persoane vârstnice folosesc ochelari.

Dezlipirea de retină apare atunci când o parte a retinei este împinsă de la locul ei sau când apare o gaură sau o ruptură. Chiar dacă dezlipirea de retină nu este dureroasă, ea este cu siguranţă o urgenţă medicală. Dacă retina nu este realipită la sursa sa de substanţe nutritive, celulele mor şi se poate instala orbirea. Factorii de risc pentru apariţia acestei tulburări sunt miopia, intervenţiile chirurgicale sau traumatismele anterioare la nivelul ochiului şi grosimea mică a ţesutului retinian (caracteristică congenitală).

Daltonismul este o afecţiune a celulelor retiniene cu conuri care sunt sensibile la lumina colorată. Majoritatea persoanelor cu daltonism văd culorile normal în lumină puternică, însă disting cu dificultate roşul de verde în lumină slabă. Daltonismul apare în principal la bărbaţi, afectând 8% din populaţia masculină. Daltonismul total - respectiv, vederea numai în nuanţe de gri - este extrem de rar.

Hemeralopia - vederea cu dificultate în lumină slabă - apare atunci când celulele cu bastonaşe ale retinei, ce diferenţiază lumina de întuneric, încep să se deterioreze. Cauza precisă nu este cunoscută, însă poate fi legată de o tulburare hepatică, un deficit de vitamina A sau o boală a retinei, precum retinita pigmentară, o boală ereditară.

Surmenajul ocular nu vă afectează vederea, însă însoţeşte unele tulburări vizuale şi poate provoca o cefalee. Este deseori rezultatul suprasolicitării muşchilor oculari, în urma menţinerii prea îndelungate a aceluiaşi punct de focalizare. Dacă purtaţi lentile eliberate cu prescripţie medicală, surmenajul ocular poate fi o indicaţie că aveţi nevoie de ochelari noi sau de o prescripţie diferită. Exerciţiile oculare sau repausul ocular la fiecare 30 minute ajută la ameliorarea surmenajului ocular, în special dacă lucraţi la computer.

Procedee de testare şi diagnostic

Examenele oculare anuale, efectuate de oftalmologul dumneavoastră, sunt esenţiale pentru supravegherea sănătăţii ochilor dumneavoastră şi pentru diagnosticarea tulburărilor suspecte. Controlul porţiunilor externe şi interne ale ochiului dumneavoastră şi al mişcărilor ochiului dumneavoastră poate decela ochii saşii sau alte forme de strabism.

Testul Snellen foloseşte litere de mărime descrescătoare pentru a determina precizia vederii dumneavoastră şi pentru a detecta miopia, hipermetropia şi astigmatismul. Oftalmologul va examina corneea cu ajutorul unui aparat de tip lampă cu fantă pentru a detecta semne de îngroşare a cristalinului ocular, tulburare cunoscută sub numele de cataractă. Examenele cu oftalmoscopul pot decela anomalii ale retinei, maculei şi nervului optic.

Tratament

Dacă un control de rutină arată că aveţi tulburări de vedere, tratamentul convenţional impune purtarea de ochelari sau lentile de contact corectoare, atentă îngrijire a ochilor şi în unele cazuri, o intervenţie chirurgicală de corecţie. Aproape 60% din populaţie poartă lentile corectoare, iar această cifră creşte dramatic după vârsta de 65 de ani. Procentul celor care au nevoie la un moment dat de o intervenţie chirurgicală pentru tulburări de vedere este mult mai mic, însă aceştia beneficiază de proceduri sofisticate cu şanse foarte mari de reuşită.

Medicină convenţională

Tratamentul convenţional al unor tulburări ca miopia, hipermetropia sau astigmatismul se bazează în primul rând pe prescrierea de lentile corectoare. Maladiile precum cataracta, degenerescenta maculară şi dezlipirea de retină necesită tratament chirurgical. Pentru a trata miopia, oftalmologul dumneavoastră va prescrie de obicei lentile pentru a focaliza corect imaginile pe retină. În mod normal, puteţi alege între ochelari convenţionali şi lentile de contact. Ca alternativă a lentilelor corectoare sau în cazurile severe, în tratamentul miopiei se folosesc unele tehnici chirurgicale.

Keratotomia radială este o procedură chirurgicală în care sunt practicate în cornee incizii minuscule, ca spiţele unei roţi. Acestea aplatizează centrul corneei şi focalizează corect imaginile pe retină. Fiecare ochi este examinat şi operat individual, iar succesul este relativ mare. Peste trei sferturi dintre cei operaţi constată corectarea totală sau parţială a vederii. Procedura are totuşi potenţiale complicaţii: vederea haotică, infecţii ale corneei şi un anume risc de ruptură a corneei.

Tratamentul cu laser poate oferi rezultate similare cu cele ale keratotomiei radiale. Raza laser îndepărtează cantităţi microscopice de ţesut din centrul corneei, corneea este în mod eficient aplatizată, astfel încât razele luminoase focalizează corect pe retină. Dacă hipermetropia nu a fost depăşită pe cale naturală, iar tulburarea persistă şi la vârsta adultă, se pot prescrie ochelari sau lentile de contact, însă acestea nu sunt de obicei necesare până la vârsta de 40 ani sau peste. În mod tipic, pacienţii solicită tratament pentru hipermetropie când încep să se plângă de surmenaj ocular, în special la sfârşitul zilei.

Pentru astigmatism, prescripţia acceptată este cea a unei lentile care să corecteze sau să neutralizeze efectul inegalităţii corneei. În mod normal, puteţi alege între ochelari şi lentile de contact. Unele cazuri de dezlipire de retină pot fi corectate prin laser-chirurgie, care are o înaltă rată de succes. Dacă decolarea sau ruptura retinei sunt extinse poate fi necesară o intervenţie chirurgicală corectoare suplimentară.

Medicină alternativă

Remediile alternative se bazează pe corectarea deficitelor vitaminice şi minerale ce pot contribui la apariţia tulburărilor de vedere şi la ameliorarea efectelor suprasolicitării asupra ochilor. Ele pot completa tratamentul medical prescris de oftalmologul dumneavoastră pentru tulburarea dumneavoastră specifică de vedere.

Presopunctură

Terapia tradiţională chineză de relaxare apelează la puterile naturale de vindecare ale organismului dumneavoastră pentru a calma ochii suprasolicitaţi, cefaleea şi surmenajul ocular instalat în urma cititului sau lucrului la computer pe perioade lungi de timp.

Dacă sunteţi miop sau hipermetrop sau suferiţi de astigmatism, încercaţi exerciţiile pe care le fac copiii chinezi la începutul fiecărei zile de şcoală:

  • Aşezaţi ambele police în partea superioară a orbitei, lângă nas, şi apăsaţi viguros.
  • Prindeţi puntea nasului între police şi degetul arătător, apoi strângeţi în mod repetat.
  • Cu ajutorul ambelor degete arătătoare, apăsaţi şi masaţi osul de dedesubtul ochilor, de lângă nas.
  • Aşezaţi ambele degete arătătoare pe tâmple, de o parte şi de alta a capului, în spatele ochilor şi masaţi.

Fitoterapie

O doză zilnică de 200 mg afin (Vaccinium myrtillus) are reputaţia de a fi utilă pentru ameliorarea microcirculaţiei de la nivelul vaselor ochiului, în special la persoanele cu hemeralopie şi miopie.

Homeopatie

Dacă faceţi surmenaj ocular şi vă dor ochii după o perioadă de lucru concentrat, remediul recomandat, eliberat fără prescripţie medicală, este Ruta 12x, de 3-4 ori pe zi timp de două zile.

Alimentaţie şi dietă

Pentru a ajuta la întărirea retinei, persoanele cu hemeralopie pot lua până la 2.500 UI vitamina A în ulei de ficat de peşte, zilnic. Zincul, care se găseşte în concentraţii ridicate în stridii, poate fi util în hemeralopie. El are reputaţia de a ajuta în adaptarea la întuneric şi de a întări retina. Suplimentele de seleniu, magneziu şi vitamina C sunt antioxidanţi ce ar putea preveni deteriorarea retinei, în special la diabetici.

Ce puteţi face acasă

Când vă simţiţi ochii obosiţi sau suprasolicitaţi, luaţi o pauză pentru a-i odihni şi revigora. Întindeţi-vă într-o cameră întunecoasă sau staţi aşezat în linişte, cu ochii acoperiţi. Pentru calmarea durerilor de ochi şi a pleoapelor roşii şi umflate, încercaţi acest remediu de modă veche: puneţi pe fiecare ochi închis câte o felie groasă de castravete proaspăt tăiat şi relaxaţi-vă timp de 15-30 minute.

Pentru mâncărimi sau iritaţii ale ochilor, încercaţi o loţiune calmantă din plante pentru ochi. Infuzaţi 2-3 linguriţe de flori de muşeţel (Matricaria recutita) sau o linguriţă de silur (Euphrasia officinalis) uscat în 500 ml apă clocotită. Lăsaţi să se răcorească şi strecuraţi. Puneţi o linguriţă într-o ceşcuţă şi clătiţi fiecare ochi de mai multe ori pe zi.

Prevenire

Repausul ochilor, atunci când aceştia sunt suprasolicitaţi, este prima linie de apărare împotriva tulburărilor de vedere. Exerciţiile pentru ochi şi o alimentaţie hrănitoare, echilibrată, vă vor ajuta ochii să rămână sănătoşi şi vederea ageră. Menţinerea sănătăţii vizuale depinde de un aport de vitamina A care joacă un rol cheie în capacitatea ochiului de a se adapta la intensităţi luminoase diferite.

Pentru a ajuta la prevenirea sau întârzierea apariţiei tulburărilor de vedere, trebuie să reduceţi consumul de zahăr rafinat. Dacă fumaţi, renunţaţi. Faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru a sta la distanţă de fumul de tutun, gazele de eşapament şi alte forme de aer poluat. În sfârşit, nu vă obosiţi exagerat de mult. Când organismul dumneavoastră este odihnit, circulaţia se ameliorează, iar ochii dumneavoastră beneficiază de aportul de sânge oxigenat de care au nevoie.

Exerciţii pentru ameliorarea surmenajului ocular

  • Când lucraţi la computer sau vă angajaţi în activităţi ce necesită concentrare precum cusutul sau lectura, odihniţi-vă ochii timp de 5 minute, la intervale de câte 30 minute. Priviţi în altă parte, închideţi ochii sau pur şi simplu priviţi în gol.
  • Clipiţi în mod regulat. Această acţiune ajută la prevenirea evaporării peliculei lacrimale ce protejează corneea. De asemenea, clipitul întrerupe focalizarea continuă asupra paginii sau ecranului computerului, mărind cantitatea de efort concentrat pe care îl puteţi depune.
  • În cazul în care conduceţi automobilul pe distanţe lungi, focalizaţi privirea alternativ asupra bordului şi asupra unui obiect aflat la distanţă. Schimbarea periodică a focusului privirii relaxează musculatura ochiului şi previne surmenajul ocular.
  • Palmaţi-vă ochii. Aşezaţi-vă confortabil, respiraţi adânc şi acoperiţi-vă ochii cu palmele.
  • Respiraţi profund timp de mai multe minute. Rotiţi capul cu o mişcare circulară în timp ce vă întindeţi gâtul şi umerii, apoi întoarceţi capul dintr-o parte în alta şi în sus şi în jos, repetând de mai multe ori.
  • Când căscaţi, întindeţi şi manipulaţi muşchii feţei pentru a uşura tensiunea.

Prejudecăţi despre ochii dumneavoastră

Contrar credinţei populare, următoarele activităţi vă pot suprasolicita temporar ochii, însă nu vă vor afecta vederea:

  • cititul la lumină slabă.
  • cititul fără ochelari.
  • purtarea de ochelari nepotriviţi.
  • lucrul la computer pe perioade lungi de timp.
  • statul aproape de ecranul televizorului sau al monitorului computerului.

Check Also

Gripă

Gripa este o boală virală extrem de contagioasă care apare cel mai frecvent iarna şi …

Leucemie

Leucemia este un cancer al sângelui. Spre deosebire de alte cancere, leucemia nu produce tumori, …

SIDA

Pentru o persoană care a contractat virusul ce provoacă SIDA, prognosticul pe termen lung este …

Hemoroizi

Hemoroizii sunt, în fond, venele dilatate ale rectului. Venele hemoroidare se află în porţiunea inferioară …

Artrită

Muncitorii americani lipsesc mai multe zile de la lucru din cauza durerilor articulare decât din …