Tag Archives: Vedere

Cauzele şi caracteristicile pierderii acute a vederii

Pierderea acută a vederii fără durere oculară Cauză: ocluzia arterei retiniene centrale (artera care duce sângele la retină) Caracteristici comune: debut aproape instantaneu, pierderea completă a vederii la un ochi; la persoanele cu factori de risc pentru ateroscleroză (de exemplu, hipertensiune arterială, dislipidemie sau fumat) Teste de laborator: evaluare medicală Cauză: ocluzia venei retiniene centrale (artera care transportă sângele de la retină) Caracteristici comune: la persoanele cu factori de risc pentru această boală (de exemplu, diabet zaharat, hipertensiune arterială, sindrom de hipervâscozitate sangvină sau siclemie) Teste de laborator: evaluare medicală Cauză: hemoragie vitroasă (sângerare în umoarea vitroasă – substanţa gelatinoasă …

Read More »

Interpretarea anomaliilor vederii neclare

Interpretarea anomaliilor vederii neclare este următoarea: constricţie arteriolară, încrucişări arteriovenoase, modificări de perete vascular („sârmă de cupru”, hemoragii în flacără) – retinopatia hipertensivă leziuni pigmentare în spiculi osoşi ale retinei ecuatoriale (rareori vizibile la examenul oftalmoscopic direct) – retinita pigmentară hemoragii difuze, dilataţie venoasă – sindrom de hipervârscozitate dispariţia marginilor discului optic – nevrita optică hiperpigmentare, drusen şi hemoragii maculare – degenerarea maculată legată de vârstă microanevrisme şi neovascularizaţie în retina posterioară – retinopatia diabetică infiltrate retiniene albe, uneori pierderea reflexului roşu sau inflamaţie vitroasă vizibilă – retinita infecţioasă; toxoplasmoza sugerată de un infiltrat retinian imediat adiacent unei cicatrici

Read More »

Interpretarea unor semne de gravitate ale vederii neclare

Interpretarea unor semne de gravitate ale vederii neclare este următoarea: o afecţiune sistemică ce poate cauza retinopatie (de exemplu, siclemie, sindrom de hipervâscozitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială) – retinopatie defecte de câmp vizual bilaterale, simetrice – leziuni care afectează căile vizuale corticale durerea oculară – nevrită optică infecţia cu HIV/SIDA sau alte afecţiuni imunosupresive – retinită infecţioasă defecte monoculare de câmp vizual – dezlipire de retină, alte anomalii retiniene, glaucom anomalii retiniene sau de disc optic – retinită infecţioasă, retinită pigmentară, retinopatie agravată tulburări de vedere brusc instalate – nevrită optică, agravare bruscă a unei retinopatii sau alte afecţiuni oculare …

Read More »

Cauzele vederii neclare

Opacifierea structurilor oculare Cauză: cataractă Manifestări sugestive: debut gradual, adesea sunt prezenţi factori de risc (vârsta înaintată, administrarea de corticoizi), pierderea contrastului, orbire Abordarea diagnosticului: evaluare clinică Cauză: opacifierea corneei Manifestări sugestive: modificări corneene la examenul cu lampa cu fantă Abordarea diagnosticului: evaluare clinică Afecţiuni ale retinei Cauză: degenerarea maculară legată de vârstă Manifestări sugestive: debut gradual, vederea centrală este mai afectată decât cea periferică, scotoame centrale, cicatrice şi drusen în maculă, membrană neovasculară Abordarea diagnosticului: angiografia cu fluoresceină dacă este recomandată clinic Cauză: retinita infecţioasă (de exemplu, citomegalovirus, Toxoplasma) Manifestări sugestive: de obicei, infecţie cu HIV sau alte afecţiuni …

Read More »

Afecţiuni care determină pierderea acută a vederii

Pierderea acută a vederii fără durere Cauză: neuropatia optică arteritică ischemică (de obicei la pacienţii cu arterită [temporală] cu celule gigantice) Manifestări sugestive: uneori cefalee, claudicaţii ale mandibulei sau limbii, sensibilitate sau edem la nivelul arterei temporale, disc ocular palid sau tumefiat, cu hemoragii înjur, ocluzia arterei retiniene sau a ramurilor sale; uneori mialgii proximale cu rigiditate (polimialgii reumatice) Abordarea diagnosticului: viteza de sedimentare a hematiilor; biopsie de arteră temporală Cauză: pierderea funcţională a vederii Manifestări sugestive: reflexe pupilare normale, nistagmus optochinetic pozitiv, fără modificări obiective la examenul oftalmologic; adeseori, pacientul este incapabil să-şi scrie numele sau să-şi unească mâinile …

Read More »

Cauzele vederii înceţoşate

Dureros Debut brusc unilateral – abraziune corneană, infecţie sau edem, uveită, hifemă traumatică, glaucom acut, arterita temporală, nevrită optică, celulă orbitală bilateral – traumatismele chimice, electrice Vedere înceţoşată Debut progresiv unilateral – rar bilateral – rare (sarcoidoză, boli vasculare de colagen) Nedureros Debut brusc unilateral – vitros hemoragie, degenerescenta maculară dezlipire de retină, ocluzia venei retiniene, amauroza fugax, cataractă bilateral – diabet slab controlat, medicamente (anticolinergice, colinergice, corticosteroizi), migrenele, traumele psihologice Debut progresiv unilateral – cataractă degenerescentă maculară „uscată”, tumoare bilateral – cataractă, degenerescenta maculară, medicamente (hidroxiclorochină, etambutol, intoxicaţia cu digoxină), masă la nivelul chiasmei optice, oboseală, sindromul vederii de …

Read More »

Tulburări de vedere

Ochii sunt cele mai complex dezvoltate organe senzoriale din corpul dumneavoastră. De fapt, partea din creier dedicată funcţiei vizuale este mult mai mare decât cele responsabile de auz, gust, atingere sau miros. Avem tendinţa să credem că vederea este un lucru de la sine înţeles, totuşi, atunci când apar probleme de vedere, cei mai mulţi dintre noi vor face tot ce le stă în putinţă pentru a readuce văzul la normal. Cele mai frecvente forme de tulburări vizuale sunt viciile de refracţie – modul în care razele luminoase sunt deviate în interiorul ochiului astfel încât imaginile să poată fi transmise …

Read More »

Vedere înceţoşată

Context Vederea înceţoşată este cea mai frecventă plângere vizuală. „Privirea înceţoşată este pierderea clarităţii vederii şi incapacitatea de a observa detaliile mici”. Fiziopatologie Etiologie Cauzele vederii înceţoşate variază de la uşoare până la catastrofale. Majoritatea cauzelor implică orbita (segmentele anterioare şi posterioare), deşi un număr de cauze extraoculare trebuie luate în considerare (medicamente, infecţii virale precum virusul herpes simplex, cauze sistemice precum sarcoidoza şi evenimentele cerebrovasculare). Epidemiologie La pacienţii mai tineri, privirea înceţoşată este adeseori determinată de traumatisme, expuneri ocupaţionale şi infecţii. Anumite afecţiuni oculare legate de vârstă precum degenerescenta maculară, cataracta şi arterita temporală pot cauza înceţoşarea vederii, cu …

Read More »

Pierderea vederii

Context Vederea este poate unul dintre cele mai valoroase simţuri şi atunci când este afectată devine o îngrijorare semnificativă pentru pacient. Determinarea cauzei şi recomandarea unui tratament corespunzător revin medicului oftalmolog. Pierderea vederii poate fi bruscă sau progresivă, monoculară sau binoculară, parţială sau completă şi poate fi un simptom solitar sau parte a unui sindrom complex. Alte secţiuni ale acestui manual se ocupă cu înceţoşarea vederii, reducerea acuităţii vizuale şi pierderea segmentară a câmpului vizual (scotomul). Această secţiune se va adresa pierderilor abrupte ale întregului câmp vizual sau defectelor vizuale la unul sau ambii ochi care apar în timp scurt. …

Read More »

Vedere neclară

Vederea neclară este cea mai comună acuză oftalmologica şi, de obicei, se referă la scăderea acuităţii vizuale cu debut treptat. Pacienţii cu defecte mici de câmp vizual (de exemplu, produse de o dezlipire uşoară de retină) pot descrie simptomele ca vedere neclară, înceţoşată. Etiologie Cele mai frecvente cauze ale vederii neclare sunt: vicii de refracţie (cele mai frecvente); degenerarea maculară legată de vârstă; cataracta; retinopatia diabetică; glaucomul. Vederea neclară are patru mecanisme generale: opacifierea structurilor oculare transparente normale (corneea, cristalinul, corpul vitros) prin care razele luminoase trec pentru a ajunge la retină; boli care afectează retina; boli care afectează nervul …

Read More »