Tag Archives: Somn

Modificări comportamentale pentru a îmbunătăţi somnul

Modificările comportamentale pentru a îmbunătăţi somnul sunt următoarele: Respectarea unui program regular de somn – culcarea ar trebui să se facă în fiecare noapte la aproximativ aceeaşi oră, iar – mai important – trezirea să se facă la aceeaşi oră în fiecare dimineaţă, chiar şi în weekend sau vacanţă. Respectarea unei rutine înainte de culcare – efectuarea anumitor activităţi – cum ar fi ascultarea de muzică lentă, spălatul pe dinţi, spălatul pe faţă, potrivirea ceasului cu alarmă – poate contribui la stabilirea dispoziţiei pentru somn; rutina ar trebui respectată în fiecare noapte, atât la domiciliu, cât şi în altă parte; …

Read More »

Modalităţi de îmbunătăţire a somnului

Modalităţile de îmbunătăţire a somnului sunt următoarele: orar regulat de somn – culcatul şi în special trezirea din somn să fie la aceleaşi ore în fiecare zi, inclusiv la sfârşitul săptămânii; pacienţii nu trebuie să-şi petreacă prea mult timp în pat, în afara orelor de somn. restricţionarea timpului de stat în pat – restricţionarea timpului petrecut în pat fără a dormi poate îmbunătăţi continuitatea somnului; dacă pacientul nu poate adormi în decurs de 20 de minute, trebuie să se ridice din pat şi să se întoarcă atunci când se simte somnoros; patul nu trebuie folosit la alte activităţi decât somnul …

Read More »

Boala somnului (tripanosomiază africană)

Definiţie şi cauze Boala somnului sau tripanosomiaza africană este o boală infecţioasă provocată de un parazit, Trypanosoma rhodesiense sau gambiense, transmis de musca ţeţe (sau Glossina), ale cărei semne neurologice dau gravitate bolii. Intervalul dintre contaminare şi declanşarea bolii (perioada de incubaţie) este în general de 15 zile, dar în unele cazuri poate atinge 2 ani. Frecvenţă În Africa, între 15° latitudine nord şi 20° latitudine sud, se produc 15.000-20.000 cazuri anual (cu o recrudescenţă în prezent), în special în zonele rurale. Trypanosoma gambiense este prezentă în Africa de vest, iar Trypanosoma rhodesiense în Africa de est. Semne şi simptome …

Read More »

Sindrom de apnee în somn

În cazul pierderii tonusului normal al musculaturii faringiene apare colapsul căilor aeriene superioare la nivelul faringelui în timpul inspirului, cu obstrucţia acestora în timpul somnului. Pacienţii cu îngustarea anatomică a căilor aeriene superioare (micrognaţie, macroglosie, obezitate, hipertrofie amigdaliană) sunt de asemenea predispuşi la apnee obstructivă în somn. Administrarea de alcool sau de sedative înainte de culcare sau obstrucţia nazală de orice cauză, inclusiv o răceală banală, pot precipita sau agrava această afecţiune. Hipotiroidismul şi fumatul sunt factori de risc suplimentari pentru apneea obstructivă din timpul somnului. Înaintea stabilirii diagnosticului se impune efectuarea anamnezei, pentru excluderea consumului unor medicamente, bolilor convulsivante, …

Read More »

Hipersomnii (tulburări de somn prin exces)

Hipersomniile sunt tulburări ale somnului mai grave decât insomniile. Clasificare şi elemente de diagnostic Apneea de somn Această tulburare se caracterizează prin cel puţin 30 de episoade de oprire a respiraţiei (fiecare dintre acestea având o durată de cel puţin 10 secunde) pe parcursul nopţii. Există două tipuri: apneea obstructivă şi cea centrală. Dissomnii (insomnii) Apneea nocturnă de tip central se datorează perturbărilor mecanismului de reglare respiratorie pe parcursul nopţii. Persoanele obeze, de vârsta mijlocie şi vârstnicii care au hipertensiune şi insuficienţă cardiacă congestivă asociată sunt cel mai frecvent afectate. Ambele forme pot apărea şi simultan. Simptomele includ sforăit, somn …

Read More »

Dissomnii (insomnii)

Clasificare şi elemente de diagnostic Pacienţii se pot plânge de dificultăţi de adormire sau de menţinere a somnului, treziri nocturne, trezire matinală sau o combinaţie a oricărora dintre acestea. Episoadele tranzitorii au de obicei o semnificaţie minoră. Stresul, cafeina, disconfortul fizic, somnul din cursul zilei şi culcarea devreme sunt factori obişnuiţi. Depresia Tulburările psihice sunt adeseori asociate insomniei persistente. Depresia este de obicei asociată cu un somn întrerupt, scăderea timpului total de somn, instalarea precoce a somnului REM, modificări ale activităţii REM din prima jumătate a nopţii şi dispariţia undelor lente de somn – manifestări dintre care nici una nu …

Read More »

Tripanosomiază africană (boala somnului)

Caracteristici esenţiale Istoric de expunere la musca ţeţe; leziuni vizibile produse de înţepătură. Stadiul hemolimfatic (de obicei, absent sau nedecelabil în infecţiile cu Trypanosoma brucei gambiense): Febră neregulată, cefalee, alterare a stării generale, stare de disconfort, prurit, erupţii papulare, edeme. Adenopatie cervicală posterioară sau generalizată; hepato-splenomegalie. Anemie, scădere ponderală. Prezenţa tripanosomelor în sânge sau lichidul de biopsie ganglionară, serologie pozitivă. Stadiul meningoencefalitic Insomnie, tulburări senzitive şi motorii, reflexe patologice, somnolenţă permanentă, profundă. În stadiul final se instalează coma. Proteinorahie crescută, leucocitoza; se pot evidenţia şi tripanosome în lichidul cefalorahidian. Date generale Tripanosomiaza africană este produsă de Trypanosoma brucei rhodesiense şi …

Read More »

Hipersomnie

Context Hipersomnia sau somnolenţa diurnă excesivă (SDE) este definită de Clasificarea Internaţională a Tulburărilor de Somn, ediţia a II-a (ICSD-II) ca „incapacitatea de a rămâne treaz şi alert în cursul episoadelor majore de veghe ale zilei, determinând căderi neintenţionate în somnolenţă şi somn. Somnolenţa diurnă excesivă trebuie diferenţiată de oboseala generalizată şi oboseala nespecifică, întrucât pacienţii folosesc termenii interschimbabil. Oboseala generalizată este mai subiectivă şi legată în mod tipic de problemele scăderii energiei fizice, concentrare şi memorie slabe, epuizare musculară sau dispoziţie. Din cauza prevalentei şi a comorbidităţilor asociate cu apneea obstructivă de somn (AOS), pacienţii cu somnolenţa diurnă excesivă …

Read More »

Insomnie

După primul an de viaţă, oamenii funcţionează după cum se învârte lumea – într-un ciclu natural care se repetă la fiecare 24 de ore. În timpul acestui ciclu zilnic – numit ritm circadian – majoritatea adulţilor dorm între 6 şi 8 ore, de obicei în timpul nopţii şi neîntrerupt. Câteva nopţi cu mai puţin somn nu sunt nocive, dar insomnia prelungită poate avea consecinţe grave. Insomnia este una dintre cele mai frecvent raportate probleme de sănătate: aproximativ 1 din 3 oameni se confruntă într-un an cu probleme ale somnului, dintre care femeile de două ori mai frecvent decât bărbaţii. Deoarece …

Read More »