Diagnosticul diferenţial al splenomegaliei

Diagnosticul diferenţial al splenomegaliei este următorul: anatomic – chisturi, pseudochisturi, hamartoame, pelioză, hemangioame, fibroame, limfangioame. hematologic – siclemie, talasemie majoră, ovalocitoză, sferocitoză, eliptocitoză, boala HbSC şi alte hemoglobinopatii; hemoglobinuria paroxistică nocturnă; anemii nutriţională; boli mieloproliferative/mielodisplazii; mielofibroză; policitemia vera; trombocitoză esenţială; osteopetroză; leziune medulare cauzată de toxine, radiaţii, sau stronţiu. infecţioase – (bacterii) infecţii acute şi cronice, abcese, endocardită bacteriană subacută; (mycobacteriene) tuberculoza miliară; (spirochete) sifilis congenital, boala Lyme, leptospirază; (virusuri) virusul Epstein-Barr, citomegalovirus, virusul imunodeficienţei umane, hepatita virală; (ricketsii) febra pătată a Munţilor Stâncoşi, febra Q, tifos, histoplasmoză, blastomicoză; (paraziţi) toxoplasmoză, malarie, babesioză, Toxocara canis/cati, leishmaniază, schistosomiază, trypanosomiază. imunologic – artrita reumatoidă (sindrom Felty), …

Read More »

Deficit de vitamina D

Context Vitamina D este o vitamină solubilă în grăsimi, a cărei funcţie principală este de a regla nivelul de calciu în sânge. Vitamina D în forma sa activă creşte absorbţia calciului din intestin. Vitamina D are receptori pe majoritatea celulelor din organism, ceea ce sugerează o gamă largă de funcţii, dintre care unele încă nu sunt complet elucidate. Descoperirile recente de cercetare sugerează că vitamina D joacă un rol important în reglarea imunitară şi, astfel, poate avea o importanţă critică în infecţii, boli autoimune. Are probabil un rol în geneza bolii maligne. Calciul este un mineral esenţial în organism şi …

Read More »

Cauzele tireotoxicozei şi constatările asociate cu captarea de iod radioactiv

Cauzele tireotoxicozei şi constatările asociate cu captarea de iod radioactiv sunt următoarele: boala Graves (cea mai frecventă) – crescută omogen; guşa toxică multinodulară – crescută cu pattern heterogen; adenomul toxic – o arie crescută, restul glandei suprimată; exogene: iatrogen (tratament excesiv), falsă (pacientul ia excesiv) – captare redusă sau absentă; tiroidita: acută supurativă (rar), subacută (de Quervain), tiroidita silenţioasă – normal, scăzută (tranzistor); exces de iod – redusă sau absentă; carcinom tiroidian – variabilă; metastaze osoase funcţionale – absentă; tumori secretante de hormon stimulator tiroidian (TSH) – crescută; struma ovarii – redusă în tiroidă; mutaţia activatoare a receptorului hormonului stimulator …

Read More »

Caracteristici de diagnostic şi manifestări clinice ale hirsutismului

Sindromul ovarelor polichistice Procent: 72-82% Manifestări clinice: iregularitate menstruală sau amenoree; rezistenţă la insulină; semne ecografice de chisturi ovariene; obezitate truncală Teste de laborator: variaţii în nivelurile de androgeni (normal sau crescut) Hirsutism Hiperandrogenism idiopatic Procent: 6-15% Manifestări clinice: ciclu menstrual normal; fără semne de chisturi la ecografie; etiologie neexplicată de alte cauze Teste de laborator: niveluri crescute de androgeni Hirsutism idiopatic Procent: 4-7% Manifestări clinice: fără anomalii menstruale; fără semne de chisturi la ecografie; etiologie neexplicată de alte cauze Teste de laborator: niveluri crescute de androgeni Hiperplazie adrenală Procent: 2-4% Manifestări clinice: două forme: clasică: debut precoce, caracterizată de …

Read More »

Cauzele pruritului

Cauzele pruritului sunt următoarele: afecţiuni cutanate – dermatita de contact, dermatita herpetiformă, eczema, pemfigoidul bulos, micoza fungoides, psoriazis, urticaria, papulele urticariene pruriginoase şi plăcile de sarcină (PUPPP), xeroza, infecţiile dermatofitice; afecţiuni endocrine – sindromul carcinoid, diabetul zaharat (DM), disfuncţiile tiroidiene, afecţiunile paratiroidiene. boli infecţioase – hepatită, HIV, pediculoza, scabie; boli renale – insuficienţă renală cronică, hemodializă; boli hematologice – deficit de fier, policitemia rubra vera, sindromul hipereozinofilic, trombocitemia esenţială, sindroamele mielodisplazice; prurit colestatic – ciroză biliară primară, colangită sclerozantă primitivă, hepatita cronică C, coledocolitiază, carcinom obstructiv al pancreasului/sistemului biliar, colestază de sarcină; malignităţi – boala Hodgkin, limfomul non-Hodgkin, leucemiile, paraproteinemiile …

Read More »

Factori folosiţi pentru diferenţierea dintre hiper- şi hipopigmentare

Tulburări de hiperpigmentare Pete cafe-au-lait Debut: naştere sau devreme în copilărie Factori de exacerbare: fără Factori de ameliorare: regresie în timp Simptome asociate: fără Tulburări de pigmentare Melasmă Debut: debutul disfuncţiei hepatice, sarcină, utilizarea de fenitoină sau contraceptive orale Factori de exacerbare: agravarea bolii hepatice sau expunere continuă Factori de ameliorare: se poate ameliora cu îndepărtarea agentului ofensator, dar rar dispare complet Simptome asociate: de regulă fără Acanthosis nigricans Debut: greutate crescută, utilizarea de insulină Factori de exacerbare: creşterea în greutate sau utilizare insulinei, a acidului nicotinic, a glucocorticoizilor sau a estrogenilor Factori de ameliorare: se ameliorează cu scăderea în …

Read More »

Cauze frecvente de polimialgie

Polimialgia reumatică Epidemiologie: cel mai frecvent > 50 de ani; 2:1 femei/bărbaţi 58/100.000 Fiziopatologie: cauză necunoscută; inflamaţie sistemică frecvent descoperită în articulaţiile proximale care înconjoară tendoanele, bursele şi ţesuturile moi; vasculita vaselor mari Anamneză: debut brusc; durată > 2 săptămâni; sistemic: febră, stare de rău, anorexie, scădere în greutate, depresie; specific: durere proximală simetrică de umăr şi/sau centura şoldului cu redoare AM (cu durată > 45 de minute) Fizic: durere proximală (bilateral) la nivelul braţelor superioare şi coapselor, spectru de mişcare limitat al gâtului, umerilor şi şoldurilor secundar durerii; fără slăbiciune Teste de laborator: viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) …

Read More »

Diagnosticul diferenţial al polimialgiei

Afecţiuni reumatologice sistemice polomialgie reumatică polimiozită/dermatomiozită artrită reumatoidă lupus eritematos sistemic spondiloartropatii vasculite Polimialgie Infecţie virală sau bacteriană spirochete Cauze frecvente de polimialgie Noninflamatorii fibromialgie sindrom de oboseală cronică Endocrine hipotiroidie insuficienţă adrenală Medicamente statine Metabolic osteomalacie

Read More »

Polimialgie

Context Durerile musculare (mialgie) multiple (poli) sunt o prezentare frecventă în îngrijirea primară cu diagnostic diferenţial amplu. Provocarea pentru medic este de a distinge cauzele benigne şi autolimitante, precum o infecţie virală benignă, de boli mai serioase. În majoritatea cazurilor, diagnosticul rămâne în principal unul clinic. Cauze frecvente de polimialgie Fiziopatologie Un număr de afecţiuni pot cauza polimialgie. Restul cauzelor frecvente sunt polimialgia reumatică şi afecţiunile inflamatorii (de exemplu, polimiozita/dermatomiozita şi fibromialgia). Etiologia şi epidemiologia sunt dependente de cauză. În multe cazuri, etiologia exactă este necunoscută. Diagnosticul diferenţial al polimialgiei Evaluare Cheia evaluării acestei condiţii constă într-o anamneză atentă şi …

Read More »

Sinteza eritemului multiform şi a bolilor asociate

Eritem multiform minor Leziuni tipice în ţintă (≥ 3 zone), în principal cutanate (zonele acrale), rar implică mucoasele, dar în acest caz de regulă doar gura; triggeri infecţioşi > triggeri medicamentoşi; suprafaţa corpului < 10%. Eritem multiform Eritem multiform major Leziuni cutanate ca eritemul multiform + > 2 zone mucoase, pot avea triggeri infecţioşi asociaţi > triggeri medicamentaşi; suprafaţa corpului < 10% (dar mai sever decât eritemul multiform). Sindromul Stevens-Johnson Leziuni în ţintă atipice (două zone), macule purpurice pe faţă şi trunchi, eroziuni mucoase severe, simptome sistemice; triggeri medicamentaşi triggeri infecţioşi; suprafaţa corpului < 10% (dar mai sever decât eritemul …

Read More »