Amigdalită

Amigdalele sunt mase de ţesut limfatic localizate în partea din spate a cavităţii bucale. Ele produc anticorpi destinaţi să ajute copilul să combată infecţiile respiratorii. Când aceste ţesuturi se infectează la rândul lor, afecţiunile poartă numele de amigdalita. Amigdalita afectează cel mai frecvent copii între 3 şi 7 ani, când este posibil ca amigdalele să joace rolul cel mai activ în combaterea infecţiilor. Însă, pe măsură ce copilul creşte, amigdalele se atrofiază, iar infecţiile devin mai puţin frecvente. De obicei, amigdalita nu este gravă, cu excepţia cazurilor în care se dezvoltă un abces amigdalian. În astfel de cazuri, edemul poate …

Read More »

Probleme ale discurilor intervertebrale

Numai o persoană care le-a simţit poate înţelege agonia şi neajutorarea ce survin odată cu lezarea unui disc intervertebral. Durerea este groaznică şi fiecare mişcare o intensifică. Cu toate acestea, ca majoritatea felurilor de durere, ea este, de fapt, un preţios semnal de alarmă. Dacă ţineţi seama de semnal şi treceţi la acţiunea – sau, mai corect, inacţiunea – adecvată, disconfortul dispare de obicei, iar problema poate fi corectată. Dacă ignoraţi semnalul, riscaţi distrugeri fizice şi neurologice definitive. Unii dintre noi am auzit, poate, în copilărie părinţii sau rudele bombănind despre durerile date de alunecarea unui disc. Ne-am fi putut …

Read More »

Boala Lou Gehrig

Boala Lou Gehrig – numită astfel după jucătorul de baseball care a murit în 1941 şi cunoscută clinic ca scleroză laterală amiotrofică sau SLA – este o maladie neurologică degenerativă incurabilă. Din motive care nu sunt înţelese, celulele nervoase ale creierului şi măduvei spinării care controlează mişcările voluntare ale muşchilor se deteriorează treptat. Ca urmare, muşchii se topesc văzând cu ochii, ducând în cele din urmă la paralizie şi moarte, de obicei în 2-5 ani. Singurele celule nervoase afectate sunt neuronii motori. Funcţiile senzitive şi intelectuale rămân normale pe tot parcursul bolii. În nici un stadiu al bolii nu apar …

Read More »

Mahmureală

După ce beţi excesiv, veţi suferi probabil de dureri de cap, greaţă şi de alte simptome dezagreabile de mahmureală. Cea mai intensă mahmureală apare la circa 14-15 ore după ce aţi început să beţi – parţial, cred cercetătorii, datorită acumulării în organism de produşi de metabolizare ai alcoolului, cum este acidul lactic. Simptome Simptomele sunt următoarele: durere de cap, greaţă, vărsături, ameţeală, iritabilitate, sete şi oboseală – de obicei la trezire – după consumul unor cantităţi excesive de alcool; în unele cazuri, tensiune, paloare, tremurături, vărsături, pirozis (arsuri pe esofag), mers nesigur şi pierderea poftei de mâncare. Chemaţi medicul dacă: …

Read More »

Durere pelviană cronică

Context Durerea pelviană cronică este definită ca o durere episodică sau continuă care persistă timp de 6 luni sau mai mult şi este suficient de severă pentru a avea un impact semnificativ asupra vieţii unei femei, funcţionării de zi cu zi sau a relaţiilor. Fiziopatologie Orice structură anatomică din abdomen sau pelvis poate contribui la etiologia durerii cronice pelviene. Este de ajutor să se încerce clasificarea durerii ca fiind ginecologică sau neginecologică atunci când se caută un diagnostic specific. Durere pelviană Afecţiunile ginecologice care cauzează durere pelviană includ endometrioza, malignităţile ginecologice şi boala inflamatorie pelviană. În completare cauzele neginecologice care …

Read More »

Sindrom de sevraj la nicotină (fumat)

Renunţarea la nicotină – un drog care dă dependenţă, aflat în tutun – este caracterizată prin simptome care includ durerea de cap, anxietatea, greaţa şi creşterea necesităţii de a consuma tutun. Nicotină creează o dependenţă chimică, astfel încât organismul dezvoltă o nevoie de a menţine în mod permanent un anumit nivel al nicotinei. În momentul în care acest nivel scade, organismul începe să manifeste simptomele de sevraj. Pentru fumătorii care încearcă să renunţe, simptomele de sevraj (lipsă a drogului) la nicotină sunt neplăcute şi stresante, dar pasagere. Majoritatea acestor simptome ating intensitatea maximă la 48 de ore de la ultima …

Read More »

Cancer pulmonar

Deşi cancerul pulmonar este cauza principală de moarte prin cancer în Statele Unite, este şi unul dintre cele mai uşor de prevenit tipuri de cancer. Cel puţin 4 din 5 cazuri sunt asociate cu fumatul de ţigări, iar relaţia cauză-efect a fost demonstrată, în anii ’20, un număr mare de oameni au început să fumeze ţigări, probabil ca urmare a intensificării publicităţii. Douăzeci de ani mai târziu, incidenţa cancerului la plămân a crescut brusc. În anii patruzeci, numărul de femei care au devenit fumătoare s-a mărit semnificativ. Douăzeci de ani mai târziu, a existat o creştere dramatică similară a cancerului …

Read More »

Nicturie

Context Nicturia este definită ca nevoia unui individ să se trezească de una sau de mai multe ori din somn în timpul nopţii pentru a urina. Prevalenta nicturiei creşte cu vârsta, de la 4% la copiii cu vârsta cuprinsă între 7-15 ani, la aproximativ 70% la pacienţii > 60 de ani. Deşi prevalenta nicturiei creşte odată cu vârsta, ar fi dificil să se concluzioneze că nicturia este o parte normală a procesului de îmbătrânire, pentru că nu este universal prezentă la toţi adulţii în vârstă. Semnificaţia clinică a nicturiei a fost recunoscută din cauza asocierii sale cu o calitate redusă …

Read More »

Pneumotorax

Context Pneumotoraxul apare atunci când aerul se colectează între plămâni şi peretele toracic (spaţiul pleural), ca urmare a unei perturbări fie în pleura viscerală sau în cea parietală. Manifestările clinice pot fi asimptomatice, uşoare, sau pot pune viaţa în pericol, necesitând intervenţie imediată. Fiziopatologie Pneumotoraxul poate fi clasificat în două categorii majore, spontan şi nespontan. Pneumotoraxurile spontane apar fără nicio cauză evidentă de precipitare şi sunt subclasificate în continuare ca primare sau secundare. Pneumotoraxurile nespontane sunt traumatice şi pot fi iatrogene sau noniatrogene. Pneumotorax spontan Pneumotorax spontan primar Pneumotoraxul spontan primar (PSP) apare la persoanele sănătoase anterior, fără antecedente de …

Read More »

Greaţa şi vărsăturile

Context Greaţa reprezintă senzaţia neplăcută de disconfort abdominal care produce senzaţia de a vomita. Vărsăturile reprezintă un răspuns autonom care conduce la expulzia activă şi puternică a conţinutului gastric. Greaţa poate fi sau nu urmată de vărsături active. Fiziopatologie Etiologie Greaţa este un simptom subiectiv resimţit în numeroase afecţiuni care cauzează, de asemenea, vărsături. Vărsăturile sunt un răspuns autonom menit să protejeze oamenii de ingestia unor substanţe toxice sau nocive. O seria de anomalii neurologice pot declanşa sistemul autonom şi pot determina vărsături. Epidemiologie Greţurile şi vărsăturile acute sunt simptome frecvente şi întâlnite adeseori în ambulatoriu, în cursul spitalizării sau …

Read More »