Diplopie

Diplopia reprezintă percepţia a două imagini ale unui singur obiect. Diplopia poate fi monoculară sau binoculară. Diplopia monoculară este prezentă când este deschis un singur ochi. Diplopia binoculară dispare când ambii ochi sunt închişi. Etiologie Diplopia monoculară Diplopia monoculară poate apărea când este distorsionată transmiterea luminii la retină. Cauzele cele mai frecvente ale diplopiei monoculare sunt: cataracta; probleme ale formei corneene, de exemplu cheratocon; erori de refracţie necorectate, de obicei astigmatism. Alte cauze sunt: cicatrizarea corneei şi dislocaţia de cristalin. De asemenea, trebuie luată în considerare simularea. Diplopia binoculară Diplopia binoculară sugerează nealinierea ochilor. Există mai multe cauze posibile ale …

Read More »

Febra acută la adult

Febra reprezintă ridicarea temperaturii corpului (> 37,8°C oral sau 38,2°C rectal) sau o creştere a temperaturii peste o valoare zilnică normală cunoscută a persoanei respective. Ridicarea temperaturii corporale care nu este cauzată de resetarea centrului temperaturii din hipotalamus se numeşte hipertermie. Mulţi pacienţi folosesc termenul de „febră” foarte uşor, adeseori fiind vorba doar de o senzaţie de cald, de rece sau transpiraţie, dar nu-şi măsoară temperatura. Simptomele sunt datorate mai ales bolii care a produs febra, cu toate că şi febra poate produce disconfort. Fiziopatologie Într-un interval de 24 de ore, temperatura corpului poate varia de la niveluri foarte scăzute …

Read More »

Parestezii

Paresteziile se referă la pierderea completă sau parţială a sensibilităţii. Individul care prezintă parestezii poate fi incapabil să simtă atingerea, durerea, temperatura sau vibraţiile, sau să-şi recunoască diferitele părţi ale corpului (sensul de poziţie), ceea ce duce la tulburări de echilibru, coordonare şi mers. Multe persoane folosesc în mod greşit termenul parestezii când prezintă anumite senzaţii anormale, de exemplu furnicături sau înţepături, sau în cazul slăbiciunii sau al paraliziei unui membru – parţial din cauză că parestezia se asociază cu simptome şi senzaţii anormale. Prezenţa altor simptome depinde de cauză. Dacă paresteziile sunt prezente o perioadă mai îndelungată, în special …

Read More »

Vedere neclară

Vederea neclară este cea mai comună acuză oftalmologică şi, de obicei, se referă la scăderea acuităţii vizuale cu debut treptat. Cauze Vederea neclară are patru mecanisme generale: boli care afectează retina, structura sensibilă la lumină, situată în partea posterioară a globului ocular; opacifierea structurilor oculare transparente normale (corneea, cristalinul şi umoarea vitroasă – substanţa gelatinoasă care umple globul ocular), prin care razele luminoase trec pentru a ajunge la retină; boli care afectează căile nervoase ce transportă semnalul luminos de la ochi la creier (de exemplu, nervul optic); focusarea imperfectă a razelor luminoase pe retină (vicii de refracţie). Unele afecţiuni pot …

Read More »

Stare de slăbiciune

Slăbiciunea reprezintă pierderea forţei musculare, adică pacientul nu poate mişca muşchiul în mod normal, deşi încearcă. Totuşi, adeseori, termenul este folosit în mod greşit. Mulţi pacienţi cu forţa musculară normală susţin că se simt slăbiţi când, de fapt, se simt obosiţi în general sau au limitări funcţionale din cauza durerii sau a rigidităţii articulare. Pentru ca o persoană să iniţieze o mişcare musculară intenţionată (numită mişcare voluntară), creierul trebuie să genereze un semnal care se deplasează pe căi nervoase de la: creier prin neuroni în trunchiul cerebral şi măduva spinării prin nervi de la măduva spinării la muşchi (numiţi nervi …

Read More »

Durere oculară

Durerea oculară poate fi descrisă ca fiind ascuţită, intensă sau pulsatilă. Poate fi descrisă ca o iritaţie superficială sau senzaţia de corp străin. Multe dintre cauzele durerii oculare produc, de asemenea, şi conjunctivită. În funcţie de cauză, pot fi prezente şi alte simptome. De exemplu, pacientul poate prezenta vedere neclară, protruzie oculară sau agravarea durerii la lumina strălucitoare. Corneea (membrana transparentă situată anterior de iris şi pupilă) este foarte sensibilă la durere. Majoritatea afecţiunilor corneei implică şi camera anterioară (un spaţiu cu lichid situat între iris şi partea internă a corneei) şi produc spasmul muşchiului care controlează irisul (muşchiul ciliar). …

Read More »

Noduli mamari

Nodulul mamar reprezintă o formaţiune tumefiată (umflătură) care se simte la palpare diferit faţă de ţesuturile din jur. Un nodul mamar poate fi descoperit de pacientă întâmplător, în timpul autoexaminării sânului, sau de către medic în timpul unei evaluări de rutină. Nodulii mamari sunt relativ frecvenţi şi de obicei necanceroşi. Nodulii mamari pot fi dureroşi sau nedureroşi. Uneori, sunt însoţiţi de secreţie mamelonară sau modificări cutanate, de exemplu, neregularităţi, eritem, pori dilataţi (aspect de „coajă de portocală”) şi piele aspră. Nodulii pot avea aspect de sac umplut cu lichid (chisturi) sau mase solide, care sunt de obicei fibroadenoame. Fibroadenoamele sunt …

Read More »

Protruzie oculară

Protruzia unui singur sau a ambilor ochi se numeşte proptoză sau exoftalmie. Termenul de exoftalmie este de obicei folosit atunci când cauza este boala Graves, o afecţiune care determină hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidie). Protruzia oculară nu este acelaşi lucru cu ochii proeminenţi. Unele afecţiuni pot determina schimbarea aspectului feţei şi al ochilor, fără a fi cauza protruziei oculare, de exemplu, boala Cushing sau obezitatea severă. Uneori, protruzia oculară produce alte simptome. Ochii pot fi uscaţi şi iritaţi (provocând lăcrimare), deoarece protruzia oculară împiedică închiderea completă a pleopelor. De asemenea, pacienţii clipesc mai rar sau au privirea fixă. În funcţie de …

Read More »

Edemul pleoapelor

Edemul pleoapelor sau palpebral poate fi unilateral sau bilateral, asimptomatic sau însoţit de prurit sau durere. Edemul palpebral este diferit de protruzia oculară, deşi unele cauze pot fi comune. Cauze Edemul palpebral poate avea numeroase cauze. Poate fi rezultatul unei afecţiuni a pleoapelor, dar poate fi cauzat şi de afecţiuni localizate în sau în jurul orbitei, sau de boli sistemice care determină edem generalizat. Cauze frecvente Cele mai frecvente cauze sunt alergice, de exemplu: alergie locală (sensibilitate de contact); alergii sistemice (de exemplu, angioedem sau însoţind rinita alergică). Edemul focal la nivelul unei singure pleoape este frecvent, cea mai frecventă …

Read More »

Zgomote în urechi (tinitus)

Tinitusul reprezintă auzirea unor zgomote, a căror sursă pare a fi mai degrabă în ureche decât în mediul înconjurător. Tinitusul este un simptom şi nu o boală. Este foarte frecvent – 10-15% dintre oameni prezintă un grad oarecare de tinitus. Zgomotul perceput de persoanele cu tinitus poate fi bâzâit, sonerie, murmur, fluierat sau fâsâit şi se asociază adesea cu surditatea. Unii indivizi aud zgomote complexe, care variază în timp. Aceste zgomote sunt mai uşor de remarcat într-un mediu liniştit, precum şi atunci când persoana afectată nu se concentrează la altceva. Aşadar, tinitusul este mai deranjant atunci când cineva încearcă să …

Read More »