Insuficienţă respiratorie acută

Insuficienţa respiratorie se defineşte ca fiind disfuncţia respiratorie care duce la tulburarea oxigenării şi eliminării CO2, suficient de severă, astfel încât să afecteze şi să ameninţe funcţia organelor vitale. Nu există valori absolute ale gazelor arteriale care să definească insuficienţa respiratorie, deşi în mod arbitrar au fost stabilite drept critice valorile PO2 sub 60 mmHg şi ale CO2 peste 50 mmHg. Insuficienţa respiratorie poate fi privită ca un deficit de oxigenare, de ventilaţie sau a ambelor. Insuficienţa respiratorie acută poate apărea atât în boli pulmonare cât şi extrapulmonare. Elemente de diagnostic Manifestările insuficienţei respiratorii sunt cele ale bolii subiacente la …

Read More »

Pleurezie

Caracteristici esenţiale Frecvent asimptouteace; dacă debutează cu pleurită, pot fi însoţite de o durere toracică specifică; în cazul unor revărsate importante apare dispnee. Vibraţiile vocale diminuate la palpare; matitate la percuţie; la auscultaţie, zgomotele respiratorii par îndepărtate; în cazul unor revărsate mari apare egofonie. Evidenţierea radiologică a revărsatului pleural. Identificarea caracterelor revărsatului pleural prin toracocenteză. Date generale La un individ normal, lichidul pleural se formează în principal la nivelul pleurei parietale, cu o viteză de 0,1 ml/kg/h. Dinamica lichidului pleural este determinată în principal de forţele hidrostatice şi osmotice din capilarele pleurale parietale şi viscerale. Lichidul este absorbit în special …

Read More »

Hipertensiune pulmonară

Consideraţii esenţiale Dispnee, fatigabilitate, dureri toracice şi uneori sincopă de efort. Întărirea şi dedublarea zgomotului în focarul pulmonarei; în formele avansate apar semne de hipertrofie ventriculară dreaptă şi de insuficienţă cardiacă. Hipoxemie: investigaţiile funcţionale pulmonare demonstrează o ventilaţie ineficientă Semne ECG de hipertrofie ventriculară dreaptă şi de dilatare a atriului drept. Pe radiografia toracică se observă dilatarea arterelor pulmonare la nivelul hilurilor. Date generale Circulaţia pulmonară este unică prin caracteristicile sale hemodinamice: flux sanguin crescut; presiune scăzută (normal 25/8 mmHg, media 12); rezistenţă scăzută (normal 200-250 dyne/sec/cm-5). Aceste particularităţi permit adaptarea la fluxuri sanguine crescute în timpul efortului, cu o …

Read More »

Trombembolism pulmonar

Caracteristici esenţiale Predispoziţie pentru tromboze venoase, de obicei la nivelul membrelor inferioare. Debut brusc cu dispnee, durere toracică, anxietate, hemoptizie sau sincopă. Tahipnee şi gradient crescut între presiunea parţială a oxigenului în alveole şi sângele arterial. Scintigrama pulmonară demonstrează alterarea raportului ventilaţie/perfuzie. Modificări patognomonice pe angiografia pulmonară. Date generale Embolii pulmonari pot proveni din trombi formaţi în circulaţia venoasă sau cordul drept (trombembolism), de la nivelul tumorilor care au invadat circulaţia venoasă (emboli tumorali) sau din alte surse (lichid amniotic, gaze, grăsimi, măduvă osoasă şi corpi străini intravenoşi). Anual, numai în Statele Unite, trombembolismul pulmonar reprezintă cauza a aproximativ 250.000 …

Read More »

Carcinom bronşic

Caracteristici esenţiale Tuse, dispnee, hemoptizie, anorexie sau scădere în greutate. Radiografia toracică sau examenul tomografic computerizat evidenţiază mase tumorale care cresc progresiv, infiltrate, atelectazii, cavităţi sau interesare pleurală. Citologia sau examenul histologic (al sputei, lichidului pleural sau al fragmentelor bioptice) confirmă diagnosticul de cancer pulmonar (primar). Date generale Statisticile estimau pentru 2017 aproximativ 180.000 de noi cazuri de cancer pulmonar. Cancerele pulmonare reprezintă 33% din cauzele de mortalitate prin cancer la bărbaţi şi 25% la femei. Cele mai multe cazuri se înregistrează între 50 şi 70 de ani. Mai puţin de 5% din bolnavi au sub 40 de ani. Atât …

Read More »

Bronhopneumopatie obstructivă cronică

Caracteristici esenţiale Fumători (în prezent sau în antecedente). Tuse cronică productivă (în bronşita cronică) şi dispnee (în emfizem) La examenul fizic – raluri bronşice, scăderea intensităţii zgomotelor respiratorii şi expir prelungit. Limitarea debitelor respiratorii la testele pulmonare funcţionale. Date generale Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o afecţiune caracterizată prin obstrucţia căilor aeriene datorată bronşitei cronice sau emfizemului pulmonar. Obstrucţia este în general progresivă, poate fi însoţită de hiperreactivitatea căilor aeriene şi poate fi parţial reversibilă (American Thoracic Society). Deşi emfizemul şi bronşita cronică trebuie diagnosticate şi tratate ca entităţi separate, cei mai mulţi pacienţi cu bronhopneumopatie obstructivă cronică au …

Read More »

Hepatită cronică

Hepatita cronică este definită ca o reacţie inflamatorie cronică a ficatului, cu durată mai mare de 3-6 luni, demonstrată prin nivelele persistent crescute ale aminotransferazelor serice şi prin aspectele histologice caracteristice. Cauzele hepatitei cronice sunt virusurile hepatitice B, C şi D, hepatita autoimună, hepatita cronică de etiologie medicamentoasă (metildopa, izoniazidă etc.), boala Wilson şi deficitul de alfalantitripsină. În accepţiunea clasică, hepatita cronică este împărţită din punct de vedere histologic în hepatită cronică persistentă şi hepatită cronică activă. Odată cu progresele în cercetarea markerilor serologici şi imunologici, se preferă însă o clasificare mai exactă, bazată pe: etiologie; gradul de inflamaţie portală, …

Read More »

Pancreatită acută

Caracteristici esenţiale Instalare bruscă a unei dureri epigastrice profunde, adesea iradiată posterior. Greaţă, vărsături, transpiraţii, slăbiciune. Sensibilitate şi distensie abdominală, febră. Leucocitoză, hiperamilazemie, hiperlipazemie. Episoade anterioare similare în istoric, adeseori legate de consumul de alcool. Date generale Pancreatita acută este considerată a fi rezultatul „evadării” enzimelor pancreatice activate din celulele acinare în ţesuturile înconjurătoare. Majoritatea cazurilor sunt legate de o afecţiune a tractului biliar (un calcul migrat din tractul biliar, de obicei cu diametrul < 5 mm) sau de ingestia masivă de alcool. Patogenia exactă nu se cunoaşte, dar pot fi implicate edemul sau obstrucţia ampulei lui Vater, ce duc …

Read More »

Angină pectorală

Caracteristici esenţiale Durere toracică precordială, de obicei precipitată de stres sau efort fizic, calmată rapid de repaus sau după administrarea de nitraţi. Semne electrocardiografice sau scintigrafice de ischemie, în cursul durerii sau la testele de efort. Evidenţierea angiografică a obstrucţiei semnificative a vaselor coronariene mari. Date generale Angina pectorală se datorează de obicei bolii cardiace aterosclerotice. Vasospasmul coronarian poate surveni la nivelul unor vase lezate sau, mai puţin frecvent, pe vase aparent normale. Alte cauze rare de obstrucţie coronariană, ca anomaliile congenitale, emboliile, arterita sau disecţia, pot produce ischemie sau infarct. Angina poate să apară şi în absenţa obstrucţiei arterelor …

Read More »

Cardiopatie ischemică

În Statele Unite, cardiopatia ischemică (boala coronariană aterosclerotică, coronaropatia) este cea mai frecventă cauză de invaliditate şi mortalitate cardiovasculară. Bărbaţii sunt mai des afectaţi decât femeile, cu un raport global de 4:1, deşi înainte de 40 ani raportul este de 8:1, iar după 70 de ani raportul devine 1:1. La bărbaţi, incidenţa maximă a manifestărilor clinice este la 50-60 de ani, iar la femei, la 60-70 de ani. Factori de risc pentru boala coronariană Studiile epidemiologice au identificat mai mulţi factori de risc importanţi pentru boala coronariană prematură. Aceştia includ antecedentele familiale pozitive (mai ales dacă debutul este înaintea vârstei …

Read More »