Întinderi tibiale

Întinderile tibiale, una dintre cele mai frecvente suferinţe ale persoanelor active, reprezintă un termen general ce se referă la durerile de la nivelul gambei. Există controverse între specialişti cu privire la explicarea exactă a naturii acestei tulburări, însă majoritatea sunt de acord că sunt implicaţi cei doi muşchi situaţi între genunchi şi gleznă, ajungând până pe faţa laterală a labei piciorului, muşchi ce învăluie tibia sau osul gambei. Aceşti muşchi ridică şi coboară vârful piciorului şi sprijină bolta plantară şi faţa anterioară a piciorului, pentru ca acesta să se poată arcui în timpul mersului şi alergării.

Traumatismele ce conduc la mici rupturi ale fibrelor acestor muşchi generează întinderi tibiale. Întinderile tibiale mai pot fi asociate şi cu o afecţiune numită sindromul de compartiment, în care un muşchi devine prea mare şi nu mai încape în teaca sa externă. Fracturile de suprasolicitare ale tibiei şi iritarea nervilor gambei sunt de asemenea asociate cu întinderile tibiale.

Sursa durerii

Suprasolicitarea muşchilor - sau a tendoanelor care îi leagă de os - poate duce la disconfort şi inflamaţie. Un tip frecvent de leziune de suprasolicitare este cunoscut sub denumirea de întinderi tibiale, ce pot provoca dureri incapacitante de-a lungul osului gambei, pe faţa antero-internă a gambei sau pe faţa postero-internă a gambei.

Simptome

Întinderile tibiale sunt caracterizate prin dureri ascuţite sau surde şi, ocazional, edem la orice nivel al gambei. Totuşi, durerea apare cel mai adesea în localizările descrise mai jos:

  • pe faţa anterioară a gambei, spre interior;
  • pe partea internă a gambei, către spate.

Chemaţi medicul dacă:

  • aveţi o tumefiere dură, rigiditate, senzaţie de înţepături şi dureri intense la nivelul gambei; este posibil să aveţi o ruptură de tendon, afecţiune ce necesită atenţie medicală imediată;
  • simţiţi dureri concentrate într-o zonă mică, oriunde de-a lungul părţii dinspre interior a osului gambei; zona este sensibilă la atingere şi nu pare să se „încălzească” în timpul activităţilor sportive; aceste fenomene ar putea indica o fractură de suprasolicitare care necesită evaluare medicală;
  • simptomele dumneavoastră persistă sau se agravează după 3-7 zile; puteţi avea leziuni ale muşchilor sau tendoanelor ce au nevoie de atenţia unui medic.

Cauze

Orice suprasolicitare neobişnuită sau repetitivă la nivelul gambei poate genera întinderi tibiale. Atleţii începători suferă de această afecţiune la fel ca şi cei experimentaţi, cei mai vulnerabili fiind alergătorii, cicliştii, schiorii şi dansatorii de aerobic. Persoanele cu picior plat, genunchi în 0 sau în X, îşi suprasolicită în mod anormal gambele şi au o mare probabilitate de a suferi de întinderi tibiale. Pantofii cu talpă foarte rigidă efortul fizic pe suprafeţe rigide precum cimentul, şi postura defectuoasă, pot contribui la apariţia acestei afecţiuni.

Tratament

Majoritatea strategiilor au ca element principal repausul suficient pentru a permite vindecarea, urmat de un program de exerciţii de întărire ce au ca scop prevenirea recidivelor. Este important ca tratamentul să fie început la prima manifestare a bolii. Ignorarea durerilor iniţiale, sâcâitoare, sau încercarea de a le depăşi prin efort fizic, nu va face decât să agraveze întinderile tibiale. Dacă suferiţi de probleme circulatorii, diabet sau boli de inimă, evitaţi masajul şi aplicaţiile calde sau reci, până când vă consultaţi cu medicul dumneavoastră.

Medicină convenţională

De obicei, medicii recomandă o terapie ce ţine de medicina sportivă numită RACE (repaus, aplicaţii de gheaţă, compresie şi elevare) ca tratament iniţial în întinderile tibiale. Deseori, sunt prescrise cârje pentru ca greutatea corpului să nu mai fie susţinută de piciorul bolnav şi aspirină sau ibuprofen pentru reducerea inflamaţiei şi a durerii. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda să consultaţi un fizioterapeut pentru un program de exerciţii şi poate sugera un tratament cu ultrasunete pentru a relaxa muşchii, a ameliora circulaţia şi a favoriza vindecarea.

Medicină alternativă

Există mai multe tratamente alternative ce completează terapiile convenţionale descrise mai sus. Multe implică masajul.

Presopunctură

După masarea blândă a regiunii afectate, aplicaţi o presiune progresivă, constantă, pe punctul Stomac 36, situat la patru lăţimi de deget sub rotulă şi la o lăţime de deget în afara osului gambei. Muşchiul pe care îl apăsaţi este cel care se flectează în timp ce îndoiţi şi dezdoiţi piciorul. Apăsarea nu trebuie să provoace durere. Încercaţi timp de 3 minute, de 3 ori pe zi.

Plante chinezeşti

Un practician al fitoterapiei chineze poate aplica o cataplasmă făcută din gardenie (Gardenia jasminoides), făină şi vin, pentru a reduce edemul şi a favoriza vindecarea. De asemenea, practicienii pot recomanda moxibustia, în care o bucată de frunză de pelin (Artemisia argyi) ce arde mocnit, este ţinută la aproximativ 2,5 cm deasupra regiunii afectate. Se crede că acest proces ameliorează circulaţia şi favorizează vindecarea. De asemenea, este poate utilă o tehnică de masaj în care, în mod alternativ, pe zona afectată se apasă puternic şi se freacă uşor cu buricul degetului mare.

Ce puteţi face acasă

În afara tratamentelor administrate de un fizioterapeut puteţi aplica acasă toate tratamentele standard, convenţionale şi alternative, pentru întinderile tibiale. Amintiţi-vă de RACE. Nu staţi în picioare. Odihniţi-vă gambele. Aplicaţi gheaţă în mod alternativ, câte 10 minute, apoi pauză 10 minute. Înfăşuraţi gamba într-un bandaj elastic pentru sportivi, pentru a comprima ţesuturile şi a combate edemul. Şi ţineţi gambele ridicate pentru a reduce presiunea sângelui în ţesuturile inflamate.

Prevenire

Cheia prevenirii întinderilor tibiale este să găsiţi cât mai multe modalităţi de diminuare a suprasolicitărilor ce tind să genereze leziuni. Purtaţi pantofi ortopedici şi cereţi sfatul unui specialist în pediatrie despre talonete pentru a vă ajuta să corectaţi defectele de postură ce pot contribui la apariţia întinderilor tibiale. Exerciţiile de întindere pentru muşchii degetelor de la picioare, ai călcâiului, genunchiului şi gambei pot ajuta la întărirea muşchilor ce devin mai rezistenţi la traumatisme. Asiguraţi-vă să faceţi exerciţiile pe suprafeţe mai puţin rigide, precum lemnul sau pământul şi nu pe ciment.

Check Also

Vegetaţii veneriene (genitale)

Se estimează că vegetaţiile veneriene (Condyloma acuminata) afectează între 10 şi 20 de milioane de …

Urechea înotătorului

Cunoscută profesioniştilor în domeniul medical sub denumirea de otită externă, urechea înotătorului este o inflamaţie …

Traumatisme sportive

Fiecare familie a avut partea ei de traumatisme legate de eforturile sportive sau, în mod …

Totul despre acupunctură

Secretele medicinei alternative Acupunctura este una dintre ramurile medicinei tradiţionale chineze. Fondată pe o viziune …

O boală „tăcută” poate cauza infertilitate

Chlamydia este una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală – dar majoritatea celor …