Iederă veninoasă

Iedera veninoasă, stejarul veninos şi scumpia veninoasă provoacă o formă de dermatită de contact alergică, de scurtă durată, însă extrem de iritantă. Erupţia se instalează de obicei în decurs de două zile, ajunge la maximum după cinci zile şi începe să diminueze după aproximativ 7-10 zile. Chiar dacă unele persoane nu suferă efecte nocive după expunere, imunitatea deplină este improbabilă, persoanele ce par imune într-un anumit loc sau moment se pot dovedi vulnerabile în alte situaţii.

Simptome

Simptomele sunt următoarele:

  • pete roşii, pruriginoase, urmate de obicei de apariţia de mici vezicule pline cu un lichid clar, care în cele din urmă se sparg;
  • în cazurile severe, pot apare zone edemaţiate, extrem de dureroase, umplute cu lichid;
  • rareori erupţia apare în palme sau tălpi.

Chemaţi medicul dacă:

  • erupţia dumneavoastră rămâne roşie şi pruriginoasă timp de peste două săptămâni; este posibil să aveţi un alt tip de dermatita de contact, o eczemă sau lupus;
  • erupţia se află în apropierea ochilor sau acoperă o mare parte a corpului dumneavoastră; puteţi avea nevoie de tratament medical;
  • aveţi complicaţii alergice severe, precum edemul generalizat, dureri de cap, febră sau o infecţie secundară;
  • aţi fost expus la sau aţi inhalat fumul produs de arderea iederei veninoase, a stejarului veninos sau a scumpiei veninoase; toxina nu este distrusă prin ardere şi poate provoca reacţii alergice severe şi în urma administrării interne, ca şi după contactul extern.

Cauze

Frunzele, tulpinile şi rădăcinile plantelor iedera veninoasă, stejarul veninos şi scumpia veninoasă conţin o răşină numită urushiol care, ajunsă fie şi în cantităţi infime pe pielea expusă, poate declanşa o reacţie inflamatorie alergică. Urushiolul se poate lua pe degete sau pe blana animalelor şi poate persista mai multe luni pe îmbrăcăminte, încălţăminte sau unelte. Scărpinarea erupţiei nu duce la transferarea toxinei în alte regiuni ale corpului, însă poate prelungi disconfortul şi provoacă o infecţie secundară.

Tratament

Puteţi trata singur de cele mai multe ori erupţia, prin aplicaţii de loţiune de calamină sau remedii topice pe bază de antihistaminice, benzocaină sau hidrocortizon, eliberate fără prescripţie medicală. O injecţie cu cortizon poate ameliora pruritul, în special dacă este făcută în interval de 24 de ore de la expunere. Corticoizii sau antihistaminicele administrate pe cale orală pot de asemenea diminua simptomele, însă ambele tipuri de medicamente pot avea efecte secundare nedorite.

Nu luaţi antihistaminice orale dacă aplicaţi şi o loţiune topică pe bază de antihistaminice. Combinaţia poate chiar să agraveze afecţiunea. Dacă este vorba de un caz sever, cu complicaţii, este posibil să fie nevoie să consultaţi un medic. În cazurile foarte severe, cu alterarea stării generale, medicul dumneavoastră poate recomanda injecţii cu corticosteroizi sau preduison.

Medicină alternativă

La fel ca medicina convenţională, diversele terapii alternative contribuie la ameliorarea mâncărimilor şi edemului. În afară de remediile locale, injecţiile cu vitamina C au reputaţia de a calma simptomele.

Fitoterapie

Frunzele de slăbănog (Impatiens), care creşte deseori lângă iedera veninoasă, pot neutraliza urushiolul dacă sunt frecate pe piele imediat după contact. Pentru ameliorarea pruritului, încercaţi următoarele remedii topice:

  • câteva picături de suc stors din frunzele de pătlagină (Plantago major);
  • o lingură de sare în 1/2 ceaşcă de apă, cu argilă cosmetică în cantitate suficientă pentru a face o pastă; adăugaţi 1-2 picături de ulei de mentă (Mentha piperita);
  • părţi egale de pulbere de rădăcină de Hydrastis canadensis şi argilă verde, disponibile în magazinele cu produse naturale.

Homeopatie

Dintre toate remediile homeopatice disponibile fără prescripţie medicală, Rhus toxicodendron - derivat chiar din planta de iederă veninoasă - poate fi cel mai eficient. Urmaţi instrucţiunile de pe etichetă.

Ce puteţi face acasă

  • Spălaţi pielea expusă cu apă şi săpun, în interval de 15 minute de la contact.
  • Calmaţi mâncărimile cu loţiune de calamină sau alt medicament disponibil fără prescripţie medicală.
  • Acoperiţi veziculele sparte cu tifon steril, pentru a preveni infectarea lor.
  • Faceţi o pastă din apă şi amidon de porumb sau tărâţe, bicarbonat de sodiu sau săruri Epsom, şi aplicaţi pe erupţie. Puteţi de asemenea folosi o pastă din bicarbonat de sodiu şi câteva picături de alun vrăjitoresc.
  • Lăsaţi să curgă pe erupţie apă fierbinte - cât de fierbinte puteţi suporta. Mâncărimile se vor intensifica pentru scurtă vreme, apoi vor dispare, oferindu-vă mai multe ore fără prurit.

Prevenire

Cea mai bună metodă de rezolvare a problemelor generate de acest trio veninos este să învăţaţi să recunoaşteţi plantele şi apoi să staţi departe de ele. Dacă bănuiţi că aţi venit în contact cu o plantă veninoasă, spălaţi imediat şi îndelung cu apă şi săpun - pielea, hainele, încălţămintea, uneltele - orice ar fi putut veni în contact cu răşina toxică a plantei.

În cazul în care călătoriţi într-o zonă bogată în plante veninoase, încercaţi una din loţiunile de barieră disponibile în magazinele cu produse din plante. Vechea legendă că puteţi dobândi imunitate mâncând frunzele de iederă veninoasă este numai atât - un mit: nu mâncaţi niciodată frunzele sau fructele plantelor sălbatice, deoarece multe dintre acestea pot provoca reacţii periculoase la om.

Identificarea plantelor otrăvitoare

Iedera veninoasă - cu frunzele sale strălucitoare, uneori de culoare roşcată, galbenă sau portocalie - are în comun cu stejarul veninos un model caracteristic de frunze în triunghi. Scumpia veninoasă are frunze perechi, ascuţite, uneori cu fructe mici, rotunde, alb-verzui. Hărţile prezintă distribuţia fiecărei specii.

Check Also

Vegetaţii veneriene (genitale)

Se estimează că vegetaţiile veneriene (Condyloma acuminata) afectează între 10 şi 20 de milioane de …

Urechea înotătorului

Cunoscută profesioniştilor în domeniul medical sub denumirea de otită externă, urechea înotătorului este o inflamaţie …

Traumatisme sportive

Fiecare familie a avut partea ei de traumatisme legate de eforturile sportive sau, în mod …

Totul despre acupunctură

Secretele medicinei alternative Acupunctura este una dintre ramurile medicinei tradiţionale chineze. Fondată pe o viziune …

O boală „tăcută” poate cauza infertilitate

Chlamydia este una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală – dar majoritatea celor …