Gripă

Gripa este o boală virală extrem de contagioasă care apare cel mai frecvent iarna şi la începutul primăverii. Infecţia se răspândeşte prin căile respiratorii superioare şi, uneori, ajunge la plămân. Virusul atinge, de obicei, grupuri mari de oameni care împart acelaşi spaţiu închis, de exemplu şcoli, birouri şi sanatorii. Epidemia globală de gripă din 1918 - care a început într-o bază militară de antrenament din Kansas - a ucis în total circa 500.000 de oameni de pe teritoriul Statelor Unite.

Deşi răcelile şi gripa sunt provocate de virusuri care afectează căile respiratorii superioare, simptomele gripei sunt mai pronunţate şi complicaţiile ei sunt mai grave. Gripa apare cel mai frecvent la copii de vârstă şcolară, dar efectele cele mai grave se întâlnesc la sugari, vârstnici şi persoane cu boli cronice. În ciuda progreselor în prevenire şi tratament, gripa şi complicaţiile ei sunt încă mortale pentru circa 20.000 de oameni din Statele Unite în fiecare an. Infecţia cu anumite tulpini virale poate fi prevenită prin vaccinul antigripal, dar după ce gripa - şi de fapt, orice infecţie virală - a început, nu există tratament curativ, cu excepţia urmăririi evoluţiei bolii.

Simptome

Simptomele sunt următoarele:

  • febră - de obicei între 38,5°C şi 39°C, dar uneori până la 41°C - uneori alternativ cu frisoane;
  • dureri în gât;
  • tuse seacă;
  • dureri musculare;
  • oboseală şi slăbiciune generală;
  • congestie nazală, strănut;
  • durere de cap.

Chemaţi medicul dacă:

  • simţiţi oricare dintre aceste simptome, iar sistemul dumneavoastră imun este deja slăbit de cancer, diabet, SIDA sau alte boli; sau dacă aveţi o boală gravă, de exemplu boli cronice de inimă sau de rinichi, dificultăţi de respiraţie, fibroză chistică sau anemie cronică; puteţi prezenta riscul de a face complicaţii secundare grave şi trebuie să fiţi monitorizat cu atenţie cât timp durează simptomele;
  • febra durează mai mult de trei sau patru zile, apar dificultăţi la respiraţie în repaus sau aveţi durere în piept; este posibil să fi făcut o pneumonie.

Cauze

Virusul gripei este transmis prin inhalarea din aer a micilor picături care-l conţin sau prin manevrarea unor obiecte contaminate de o persoană infectată. Simptomele încep să apară după una până la patru zile de la infecţia virusală.

Cercetătorii împart virusurile gripei în trei categorii generale: tipurile A, B şi C. Deşi toate cele trei tipuri pot suferi mutaţii, adică se pot schimba în tulpini noi, gripa de tip A le face constant, furnizând noi tulpini de virus la fiecare câţiva ani. Aceasta înseamnă că nu puteţi dezvolta o imunitate permanentă faţă de gripă. Chiar dacă dezvoltaţi anticorpi împotriva unui virus gripal într-un anumit an, acei anticorpi nu vă vor proteja, probabil, de o nouă tulpină de virus, în anul care urmează.

Mutaţiile tipului A sunt responsabile pentru epidemiile majore care apar la câţiva ani. Tipurile B şi C sunt mai rare şi provoacă epidemii locale şi cazuri mai uşoare. Tipul B a fost, de asemenea, legat de dezvoltarea sindromului Reye, o complicaţie potenţial mortală a gripei şi altor infecţii virale - cum ar fi vărsatul de vânt - care afectează de obicei copiii.

Cele mai multe virusuri gripale care infectează omul par să-şi aibă originea în unele zone ale Asiei în care contactul strâns între animalele din ferme şi oameni creează un mediu favorabil mutaţiilor şi transmiterii virusurilor. Porcii pot contracta atât forma aviară (adică a păsărilor, sălbatice şi domestice), cât şi forma umană de virus şi servesc, pentru aceste tulpini virale diferite ca loc propice mutaţiei în noi forme. Porcii infectează apoi oamenii, cu noile forme de virus, în acelaşi mod în care se infectează oamenii unii pe ceilalţi - schimbând prin aer mici picături de lichid ce conţin virusuri.

Procedee de testare şi diagnostic

Toate cele trei forme de gripă imită simptomele de bază ale unei răceli obişnuite, de exemplu tusea şi durerea de cap. Medicul poate preleva, din faringe, o probă pentru culturi sau o probă de sânge pentru a elimina posibilitatea altor boli, cum ar fi o faringita streptococică sau, dacă oficialităţile medicale fac statistici asupra unei epidemii de gripă, pentru a identifica exact tulpina virală.

Tratament

Gripa îşi va urma cursul indiferent de cât de mult o trataţi. Întrucât este o boală virală, nu va răspunde la antibiotice. Dacă aveţi o sănătate bună, gripa va trece, probabil, fără complicaţii după aproximativ o săptămână de odihnă la pat şi îngrijiri acasă. Dacă aveţi peste 65 de ani, aveţi diabet sau altă boală cronică, discutaţi cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea de a fi vaccinat înaintea venirii iernii. Dacă după aceasta veţi face, totuşi, gripă, asiguraţi-vă că medicul vă monitorizează evoluţia, astfel încât complicaţiile să poată fi remarcate şi tratate adecvat.

Medicină convenţională

Medicii nu au un tratament unic, aplicabil la toate cazurile de gripă. Vi se va indica, probabil, să staţi în repaus la pat, să mâncaţi alimente hrănitoare şi să beţi multe lichide. Lichidele sunt deosebit de importante pentru evitarea deshidratării prin febră şi pentru diluarea secreţiilor căilor respiratorii.

Puteţi încerca medicamente care nu necesită reţetă pentru a ameliora disconfortul datorat tusei, congestiei nazale şi durerii în gât. Un vaporizator cu abur în cameră va umidifica aerul şi vă poate ajuta să respiraţi mai uşor. Dacă aveţi febră şi dureri musculare, analgezicele de tipul aspirinei, ibuprofenului sau paracetamolului vă pot ajuta să vă simţiţi mai bine. Deoarece este asociată cu sindromul Reye, aspirina nu trebuie dată copiilor.

Dacă aceste remedii nu sunt de ajutor într-un episod grav de gripă, medicul vă poate da amantadină sau rimantadină, medicamente antivirale orale ce sunt active împotriva gripei de tip A.

Trebuie să vă acordaţi timp pentru recuperarea completă după gripă şi să preveniţi apariţia de infecţii secundare care pot provoca bronşită, sinuzită sau pneumonie.

Medicină alternativă

Terapiile alternative pot ajuta la întărirea capacităţii organismului de a combate infecţia virală şi de a-şi reveni după boală, ca şi la ameliorarea simptomelor temporare ale gripei.

Presopunctură

Apăsarea anumitor puncte poate fi recomandată pentru diferitele simptome ale gripei. Vezică Urinară 36 este recomandat pentru stimularea rezistenţei naturale la răceli şi gripă. Vezică Urinară 2, Stomac 3, Intestin Gros 20, Veziculă Biliară 20 şi Vas Guvernator 16 şi 24 pot fi de ajutor în ameliorarea congestiei nazale, durerilor de cap şi suferinţei ochilor. Intestin Gros 11 poate contribui la combaterea febrei şi întărirea sistemului imun. Intestin Gros 4 poate aduce o ameliorare generală a simptomelor gripei, dar nu îl apăsaţi dacă sunteţi însărcinată. Vas Conceptor 22 şi Rinichi 27 pot ajuta la calmarea tusei, dificultăţilor de respiraţie şi altor complicaţii respiratorii.

Aromoterapie

În sezonul rece, când cei din jurul dumneavoastră au luat virusul, protejaţi-vă prin efectuarea unei gargare zilnice cu un pahar de apă caldă conţinând câte o picătură din uleiurile esenţiale de arbore de ceai (Melaleuca spp.) şi lămâie. Agitaţi bine înainte de fiecare gargară. Dacă luaţi gripa în ciuda celor mai bune măsuri de prevenire, 2 picături de ulei de arbore de ceai într-o baie fierbinte vă pot ajuta sistemul imun să combată infecţia virală şi vă pot ameliora simptomele. Uleiul arborelui de ceai poate fi totuşi iritant pentru piele, aşa că nu utilizaţi mai mult de două picături într-o baie plină.

Dacă aveţi nasul sau căile respiratorii congestionate, adăugaţi câteva picături de uleiuri esenţiale de eucalipt (Eucalyptus globulus) sau de mentă (Mentha piperita) într-un vaporizator cu aburi. Dacă sunteţi astmatic, nu utilizaţi aburii. Puteţi, însă, stropi o batistă cu câteva picături din aceste uleiuri pentru inhalaţii.

Fitoterapie

Pentru o abordare vegetală a stimulării sistemului imun, încercaţi să luaţi câte 1 linguriţă de tinctură de goldenseal (Hydrastis canadensis) şi echinacea (Echinacea spp.) de două ori pe zi. Dacă apar simptomele de gripă, mestecaţi un căţel de usturoi crud (Alium sativum) pentru proprietăţile sale antivirale, dar nu mâncaţi usturoi crud pe stomacul gol.

O infuzie de boneset (Eupatorium perfoliatum) poate scădea durerile şi febra şi poate elimina congestia. Fierbeţi o cană de apă cu două linguriţe de plante timp de 10-15 minute. Beţi o cană la fiecare oră, cât de fierbinte puteţi suporta. Pentru a combate răceala, încercaţi să luaţi 30 de picături de tinctură de flori de coada-şoricelului (Achillea millefolium) sau de soc (Sambucus nigra) la fiecare patru ore, până când dispar frisoanele.

Homeopatie

Pentru autotratament homeopat, încercaţi una dintre următoarele remedii în dozaje de 12c la fiecare 6-8 ore, timp de o zi sau două. Dacă nu remarcaţi o îmbunătăţire a stării dumneavoastră după 24 de ore, încercaţi un alt remediu homeopat.

  • Dacă vă simţiţi obosit, slăbit, „greoi” şi înfrigurat, cu durere de cap şi nas înfundat, încercaţi Gelsemium.
  • Dacă simţiţi dureri generalizate în muşchi, cu durere de cap şi iritabilitate care se agravează când circulaţi şi dacă aveţi sete de lichide reci şi tuse uscată, încercaţi Bryonia.
  • Dacă sunteţi agitat, aveţi frisoane, dureri în articulaţii şi sete, cu gură uscată şi voce răguşită, încercaţi Rhus toxicodendron.
  • Dacă aveţi o tuse seacă, dureroasă sau dacă vă simţiţi corpul strivit, aveţi frisoane şi doriţi băuturi reci, deşi vă irită stomacul, încercaţi Eupatorium perfoliatum.

Alimentaţie şi dietă

Mâncaţi fructe şi legume bogate în vitamina C, cum ar fi citricele, varza de Bruxelles şi căpşunile; sau luaţi 1.000 mg de vitamină C la fiecare două sau trei ore, cât timp sunteţi în stare de veghe. Măriţi aportul de zinc prin carne macră, peşte, cereale şi pâine integrală.

Reflexologie

Pentru a sprijini sistemul dumneavoastră respirator, apăsaţi-vă cu degetul mare plexul solar / punctul diafragmatic timp de câteva secunde, sau masaţi-vă punctul cu degetul mare.

Ce puteţi face acasă

  • Luaţi două comprimate de aspirină, paracetamol sau ibuprofen la fiecare patru ore pentru scăderea febrei durerilor de cap şi ale corpului. Aceste simptome sunt, de obicei, mai puternice după-amiaza şi seara. Nu administraţi aspirină bolnavilor sub 21 de ani, deoarece unele persoane din acest grup de vârstă pot prezenta risc de sindrom Reye.
  • Dacă aveţi dureri sau usturimi în gât, încercaţi o gargară cu apă sărată. Dizolvaţi o linguriţă de sare într-o jumătate de litru de apă caldă. Faceţi gargară de câte ori aveţi jenă în gât, dar nu înghiţiţi amestecul.
  • Utilizaţi sticle cu apă caldă pentru durerile corpului.
  • Când simţiţi nevoia să mâncaţi, încercaţi alimente neiritante: făinoase (pâinea prăjită), banane, gem de mere, brânză de vaci, orez fiert, pudding de orez, cereale gătite şi cartofi fierţi. Aceste alimente asigură o tranziţie blândă pentru sistemul digestiv atunci când nu aţi mâncat regulat.
  • Nu beţi băuturi alcoolice. Vă deshidratează şi pot scădea capacitatea organismului de a lupta cu boala şi cu infecţia secundară. Evitaţi remediile fără reţetă care conţin alcool.
  • Dacă luaţi calmante eliberate fără reţetă pentru dureri, asiguraţi-vă, înainte de a părăsi patul, că simptomele dumneavoastră s-au diminuat într-adevăr şi nu sunt doar temporar suprimate. Dacă nu vă acordaţi timp suficient pentru o revenire deplină, puteţi ajunge să vă prelungiţi boala sau să faceţi complicaţii.

Prevenire

Cea mai eficientă măsură de prevenire a gripei este de a fi vaccinat în fiecare toamnă împotriva tulpinelor care au apărut de la ultima epidemie. Dacă sunteţi vaccinat împotriva uneia sau mai multor tulpini din tipurile A şi B, puteţi totuşi să faceţi gripă, dar probabilitate este mai mare ca simptomele dumneavoastră să fie mai uşoare decât ar fi fost dacă nu aţi fi făcut vaccinarea.

Vaccinul antigripal este disponibil în unităţile sanitare şi în cabinetele medicilor. Deoarece gripa este o ameninţare serioasă, Centrul de Control şi Prevenire a Bolilor din Statele Unite recomandă vaccinarea tuturor celor peste 65 de ani, pacienţilor şi personalului din sanatorii, oricărei persoane al cărei sistem imunitar este compromis de SIDA, cancer sau alte boli cronice şi persoanelor care lucrează în unităţi medicale.

Vaccinul se administrează sub forma unei injecţii unice, deşi copiii pot să primească două. Dacă sunteţi gravidă, aşteptaţi până în al doilea trimestru şi asiguraţi-vă că medicul aprobă vaccinarea. Ca efecte secundare ale vaccinului, unele persoane fac o febră moderată şi dureri musculare. Deoarece vaccinul este cultivat pe embrioni de găină, nu este recomandat celor alergici la ouă.

Amantadina şi rimantadina sunt medicamente orale care vă pot micşora riscul de a contracta gripa de tip A, dar ele au eficienţă maximă dacă începeţi să le luaţi cu câteva săptămâni înaintea începerii sezonului rece sau în primele două zile după apariţia simptomelor. De obicei, aceste medicamente sunt prescrise persoanelor cu risc crescut de a face complicaţii ale gripei, cum sunt cei cu boli cronice de plămâni sau vârstnicii.

Dacă virusul a început deja să circule în comunitatea dumneavoastră, medicul poate, de asemenea, prescrie amantadina în aşteptarea vaccinării, în acest caz, continuaţi să luaţi medicamentul două săptămâni după vaccinare pentru a vă asigura că sunteţi protejat adecvat în timpul în care organismul îşi dezvoltă răspunsul imun la vaccin.

Alte măsuri preventive pe care le puteţi lua în sezonul de gripă sunt:

  • renunţarea la fumat - care vă lezează căile respiratorii - şi alcool, întrucât ambele substanţe scad rezistenţa la infecţie în general;
  • evitaţi dormitul într-o cameră cu cineva care are gripă; virusul se răspândeşte uşor în aer;
  • spălaţi-vă des pe mâini pentru a distruge virusurile colectate eventual prin atingerea unor obiecte contaminate, de exemplu clanţe de uşi sau receptoare telefonice;
  • încercaţi să evitaţi aglomerările de persoane şi ţineţi-vă la distanţă de cei care tuşesc sau strănută; avioanele sunt deosebit de eficiente în a expune oamenii la virusurile gripei deoarece aerul din cabină este recirculat;
  • menţineţi-vă organismul uscat şi încălzit, astfel încât acesta să poată combate infecţia cu virusul gripal şi alte virusuri.

Răceală sau gripă care o fi?

Răceala obişnuită şi gripa sunt amândouă infecţii virale contagioase ale căilor respiratorii. Deşi simptomele pot fi similare, gripa este mai gravă. O răceală vă poate scoate puţin din formă, dar o gripă vă poate face să vă cutremuraţi numai la gândul de a vă da jos din pat.

Congestia nazală, durerea în gât şi strănutul sunt obişnuite în răceli şi ambele afecţiuni provoacă tuse, durere de cap şi jenă în piept. În gripă e mai probabil să faceţi febră mare timp de mai multe zile, iar capul şi trupul vă vor durea. De obicei, complicaţiile răcelilor sunt relativ minore, dar un caz grav de gripă poate duce la o boală ce pune în primejdie viaţa, cum ar fi pneumonia.

Se cunosc peste 100 de tipuri de virusuri şi în fiecare an apar noi tulpini de virus gripal, întrucât ambele boli sunt virale, niciuna nu poate fi învinsă de antibiotice. Aceste medicamente sunt utile doar împotriva infecţiilor bacteriene secundare care pot provoca sinuzită sau pneumonie.

Check Also

Manifestări utile în diagnosticul disfagiei

Manifestările utile în diagnosticul disfagiei sunt următoarele: tremor, ataxie, tulburări de echilibru – boala Parkinson …

Cauzele disfagiei esofagiene

Cauzele disfagiei esofagiene sunt următoarele: tulburări de motilitate – achalazia; spasmul esofagian difuz; scleroza sistemică; …

Cauzele disfagiei orofaringiene

mecanism neurologic – accident vascular cerebral, boala Parkinson, scleroză sistemică, unele boli de neuron motor …

Cauzele diplopiei binoculare

Boli ale nervilor cranieni care inervează muşchii extraoculari Cauză: boală cerebrovasculară care afectează puntea lui …

Factori din dietă care pot agrava o diaree

Factorii din dietă care pot agrava o diaree sunt următorii: cafeina – cafea, ceai, cola, …