Flebită

Medicii utilizează deseori termenul general de „flebită” (care înseamnă inflamaţie a unei vene) referindu-se la o afecţiune mai specifică, denumită tromboflebită, ce implică formarea de cheaguri de sânge (trombi) pe care se grefează o inflamaţie. Aceste cheaguri provoacă dureri şi iritaţie şi pot bloca total sau parţial fluxul sanguin în venele afectate.

Forma cea mai frecventă de flebită, numită flebită superficială, apare la vene aflate aproape de suprafaţa pielii, în mod tipic la nivelul gambelor. Deşi neplăcută, ea este relativ inofensivă, vindecându-se de obicei în decurs de câteva zile. Flebită profundă, care afectează venele interioare ale membrelor inferioare, este mai puţin frecventă şi mai periculoasă: deoarece venele interioare sunt mai mari, cheagurile de sânge au şi ele tendinţa să fie mai mari şi au mai multe şanse să se disloce şi să migreze către plămâni. De asemenea, persoanele cu flebită profundă deseori nu îşi dau seama că o au şi astfel nu solicită îngrijiri corespunzătoare.

Riscul în diferite vene

Flebita poate afecta orice venă, însă în mod tipic apare în venele gambelor. Severitatea ei depinde de obicei de profunzimea vasului afectat. Flebita superficială sau inflamaţia şi formarea de cheaguri într-o venă apropiată de suprafaţa pielii poate produce edem, roşeaţă şi dureri, însă această afecţiune este rareori gravă. Flebită profundă, care atacă venele mari din interior, este deseori asimptomatică, însă poate avea complicaţii fatale.

Simptome

În flebita superficială:

  • un cordon venos roşu, vizibil pe gambă; vena este dură, caldă şi dureroasă la palpare, iar ţesutul înconjurător poate deveni pruriginos şi edemaţiat;
  • o senzaţie de zvâcnire sau arsură sub suprafaţa pielii;
  • dureri şi greutate la lăsarea gambei în jos.

În flebita profundă:

  • simptomele pot lipsi cu totul;
  • dureri şi edem pe toată lungimea membrului afectat;
  • febră, ulceraţii cutanate sau edem al gambei ce lasă o adâncitură când este apăsat.

Chemaţi medicul dacă:

  • suspectaţi că aveţi flebita; aveţi nevoie de un diagnostic şi un tratament corect;
  • simptomele de flebita superficială nu dispar în interval de 7-10 zile; este posibil să se fi instalat o tulburare mai gravă;
  • suferiţi hemoragii neobişnuite în timp ce luaţi medicamente anticoagulante; e posibil ca medicul dumneavoastră să trebuiască să vă ajusteze doza;
  • observaţi noduli, febră ridicată, dureri sau edem care se extind progresiv în tot membrul; toate acestea sunt semne de flebita profundă, ce poate fi însoţită de o infecţie care necesită îngrijiri medicale imediate;
  • aveţi flebita şi faceţi o infecţie asociată (ceea ce se poate întâmpla după o naştere, după un traumatism sau o rănire a unei vene sau dacă aveţi o infecţie a unei valve cardiace); chiar în cazurile uşoare infecţia induce un risc de septicemie.

Cauze

Persoanele cu varice sunt predispuse la flebită. Orice persoană imobilizată vreme mai îndelungată, ca de exemplu după o intervenţie chirurgicală, este de asemenea vulnerabilă, deoarece sângele nu curge la fel de repede, iar cheagurile se formează cu mai multă uşurinţă. Vârstnicii sunt de asemenea susceptibili, deoarece problemele circulatorii şi bolile vasculare ce pot declanşa flebită tind să se agraveze cu vârsta.

Flebită mai poate apare şi ca reacţie la o infecţie sau un traumatism oarecare. Ea poate surveni la locul unei injecţii intravenoase, în special atunci când acea localizare a fost folosită pentru injecţii repetate. Cercetătorii au identificat mai mulţi factori de risc. Aproximativ 70% dintre persoanele suferinde de flebită sunt femei. Femeile însărcinate şi cele care iau contraceptive orale au mai multe şanse de a fi afectate. Persoanele a căror sânge are tendinţa de a se coagula prea repede au un risc mai crescut. Obezitatea, sedentarismul şi fumatul au fost de asemenea asociate cu flebită.

Tratament

Tratamentul depinde de tipul de flebită. Flebită superficială răspunde de obicei la măsuri simple, aplicate la domiciliu. Flebită profundă, totuşi, necesită deseori o scurtă spitalizare. În orice caz, dacă fumaţi, lăsaţi-vă. Fumatul agravează mult toate problemele circulatorii. De asemenea, trecerea de la contraceptivele orale la o altă formă de contracepţie poate contribui la prevenirea unei recidive.

Medicină convenţională

Dacă bănuiţi că aveţi flebită, medicul dumneavoastră poate solicita radiografii pentru confirmarea diagnosticului şi pentru determinarea eventualei implicări a venelor profunde. Pentru ameliorarea simptomelor de flebită superficială, medicul dumneavoastră poate recomanda aspirină pentru a reduce inflamaţia. Puteţi primi un antibiotic dacă medicul dumneavoastră consideră că există o infecţie. Dacă vă deranjează durerile şi edemul, folosiţi ciorapii elastici. Chiar dacă ciorapii-pantalon comprimă deseori circulaţia, ciorapii special prescrişi pentru a realiza o compresiune pot ameliora mult fluxul sanguin. Pentru mulţi suferinzi ei aduc o ameliorare imediată şi de durată.

Dacă vi se pune diagnosticul de flebită profundă veţi fi spitalizat. De rutină, medicii prescriu o săptămână de tratament cu heparină, un anticoagulant administrat de obicei intravenos. Veţi sta în repaus la pat cu gambele ridicate şi veţi fi examinat pentru a verifica prezenţa de cheaguri în plămâni. De asemenea, medicul dumneavoastră va iniţia probabil şi o cură de 90 de zile cu un alt anticoagulant, warfarină, administrat oral. Warfarina este un medicament puternic, aşa încât atenţie la efectele secundare despre care vă va avertiza medicul dumneavoastră.

Medicină alternativă

Unele terapii alternative pot fi de ajutor în flebita superficială. Consultaţi un homeopat sau un practician al medicinei chineze, care vă poate recomanda presopunctura, acupunctura sau o combinaţie de plante chinezeşti menite să reducă inflamaţia. Puteţi încerca de asemenea să consumaţi mai multă vitamină E, ce „subţiază” în mod natural sângele, şi vitamina C. Ambele contribuie la menţinerea în bună formă a vaselor sanguine.

Ce puteţi face acasă

În ceea ce priveşte flebita superficială, există mai multe lucruri pe care le puteţi face acasă pentru a uşura disconfortul şi a accelera recuperarea:

  • odihniţi-vă foarte mult;
  • când staţi în pat, sprijiniţi-vă gambele astfel încât să fie poziţionate cu 15-30 cm mai sus decât nivelul inimii; acest lucru stimulează drenarea sângelui din gambele dumneavoastră, uşurând sarcina venelor afectate de flebită;
  • folosiţi o pernă electrică sau aplicaţi un obiect cald şi umed pe zonele edemaţiate, pentru ameliorare; dacă pielea din jur este pruriginoasă, încercaţi o aplicaţie de oxid de zinc.

Precauţie

Este foarte firesc să masaţi un muşchi dureros pentru a ameliora durerea, însă fiţi atent dacă aveţi flebita. Chiar dacă riscul este mic, masajul - în special masajul viguros - poate dizloca un cheag de sânge, care poate migra în plămânii dumneavoastră, unde ar putea provoca o embolie pulmonară cu risc vital. Nu vă îngrijoraţi dacă uitaţi şi vă surprindeţi masând o zonă dureroasă fără să vă gândiţi, însă încercaţi să rezistaţi tentaţiei.

Check Also

Vegetaţii veneriene (genitale)

Se estimează că vegetaţiile veneriene (Condyloma acuminata) afectează între 10 şi 20 de milioane de …

Urechea înotătorului

Cunoscută profesioniştilor în domeniul medical sub denumirea de otită externă, urechea înotătorului este o inflamaţie …

Traumatisme sportive

Fiecare familie a avut partea ei de traumatisme legate de eforturile sportive sau, în mod …

Totul despre acupunctură

Secretele medicinei alternative Acupunctura este una dintre ramurile medicinei tradiţionale chineze. Fondată pe o viziune …

O boală „tăcută” poate cauza infertilitate

Chlamydia este una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală – dar majoritatea celor …