Cotul jucătorului de tenis

Medicii au identificat pentru prima oară cotul jucătorului de tenis (sau epicondilita laterală) acum peste un secol. Astăzi, aproape jumătate din toţi jucătorii de tenis suferă de această afecţiune la un moment dat, însă acestea reprezintă mai puţin de 5% din totalitatea cazurilor. Astfel, denumirea acestei afecţiuni devine oarecum improprie.

Chiar dacă acest „cot al jucătorului de tenis” poate afecta persoane de orice vârstă şi rasă, bărbaţii de rasă albă între 30-60 de ani, care fac muncă manuală - tâmplarii şi zugravii, de exemplu - au riscul cel mai ridicat. Femeile de vârstă mijlocie, croitorese în industria confecţiilor, sunt, de asemenea, deosebit de susceptibile.

În ultimii ani, cazuri de „cot al jucătorului de tenis” au apărut şi la copiii ce se joacă pe computer lungi perioade de timp şi la persoane ce lucrează la birou şi folosesc computerul numai rareori, însă, atunci când o fac, tastează intens timp de multe ore.

Leziuni ale tendoanelor

Mişcările articulaţiei pumnului sunt controlate parţial şi de muşchiul extensor radial scurt al carpului. Dacă pumnul aflat în extensie întâmpină o rezistenţă, cum se întâmplă în lovirea unei mingi cu o rachetă de tenis, presiunea şi solicitarea excesivă pot provoca o ruptură musculară. Traumatismul este în mod tipic urmat de durere şi inflamaţie.

Simptome

Simptomele sunt următoarele:

  • dureri recurente pe partea externă a porţiunii superioare a antebraţului, imediat sub plică cotului; ocazional, durerea iradiază de-a lungul antebraţului, spre articulaţia pumnului;
  • dureri la ridicarea sau îndoirea braţului sau la apucarea chiar a unor obiecte uşoare, precum ar fi o ceaşcă de cafea;
  • dificultăţi la extinderea completă a antebraţului (din cauza muşchilor, tendoanelor şi ligamentelor);
  • dureri ce durează în mod tipic 6-12 săptămâni; disconfortul poate persista de la 3 săptămâni la mai mulţi ani.

Chemaţi medicul dacă:

  • durerea persistă mai mult de câteva zile; inflamaţia cronică a tendoanelor poate conduce la incapacitate permanentă;
  • articulaţia cotului începe să se umfle; cotul jucătorului de tenis provoacă rareori tumefacţie, aşa încât este posibil să aveţi o altă afecţiune, precum artrita, guta, o infecţie sau chiar o tumoare.

Cauze

Jucătorii de tenis cu o lovitură de rever bruscă şi rapidă au tendinţa de a compensa jocul de picioare şi viteza de reacţie mică prin mişcarea bruscă a articulaţiei cotului pentru a înconjura mingea. Această manevră suprasolicită foarte mult relativ delicatul tendon al extensorilor comuni, localizat pe partea exterioară a cotului, şi muşchiul extensor radial scurt al carpului, care intervine în controlul articulaţiei pumnului.

Puteţi produce acelaşi tip de suprasolicitare răsucind în mod agresiv o şurubelniţă sau altă unealtă sau ridicând obiecte grele cu cotul blocat şi braţul extins. Persoanele mai tinere, cu articulaţii suple, pot adesea să nu păţească nimic după ce forţează ţesuturile în acest mod, însă muşchii şi tendoanele indivizilor peste 30 de ani au o probabilitate mai mare de a suferi leziuni.

Leziunile sunt reprezentate de rupturi minuscule într-o porţiune a tendonului şi muşchilor ce îl acoperă. După ce leziunea iniţială se vindecă, aceste zone suferă adesea noi rupturi, care conduc la hemoragii şi formarea de ţesut dens, granulat şi depozite de calciu în interiorul ţesuturilor înconjurătoare. Colagenul, o proteină, este eliberat din zonele lezate, provocând inflamaţie. Presiunea rezultată poate întrerupe fluxul sanguin şi comprima nervul radial, unul dintre principalii nervi ce controlează muşchii braţului şi mâinii.

Tendoanele, care leagă muşchii de oase, nu primesc aceleaşi cantităţi de oxigen şi sânge ca muşchii, astfel încât se vindecă mai încet. De fapt, unele cazuri de „cot al jucătorului de tenis” pot persista ani de zile, totuşi, de obicei, inflamaţia se remite în 6-12 săptămâni.

Multe manuale medicale tratează cotul jucătorului de tenis ca pe o formă de tendinită, ceea ce este deseori adevărat, dar dacă sunt implicaţi şi muşchii şi oasele articulaţiei cotului, afecţiunea este numită epicondilita. Totuşi, dacă simţiţi dureri direct în partea din spate a articulaţiei cotului şi nu de-a lungul feţei externe a antebraţului, este posibil să aveţi bursita şi anume o inflamaţie a punguţelor lubrifiante din interiorul articulaţiei. Dacă observaţi un edem, care nu este aproape niciodată un simptom al cotului jucătorului de tenis, ar fi bine să investigaţi posibila existenţă a altor afecţiuni, cum ar fi artrita, o infecţie, guta sau o tumoare.

Tratament

Cel mai bun mod de a rezolva „cotul jucătorului de tenis” este întreruperea activităţii iritante pentru braţ - un lucru simplu pentru tenismanul de week-end - însă nu la fel de uşor pentru muncitor, lucrătorul în birou sau sportivul profesionist.

Cele mai eficiente tratamente, convenţionale şi alternative, ale cotului jucătorului de tenis pleacă de la acelaşi principiu de bază: se ţine braţul în repaus până la dispariţia durerii, apoi masaţi până la ameliorarea stresului şi tensiunii din muşchi şi faceţi gimnastică pentru a fortifica zona şi preveni retraumatizarea. Dacă trebuie, asiguraţi-vă să faceţi o încălzire de 5-10 minute a braţului, cu întinderi şi mişcări blânde, înainte de a începe orice activitate. Faceţi pauze frecvente.

Medicină convenţională

Medicina convenţională oferă o varietate de tratamente în cazul „cotului jucătorului de tenis”, de la tratament medicamentos injectabil la intervenţia chirurgicală, însă durerea nu va dispare niciodată complet decât dacă nu mai suprasolicitaţi articulaţia. Retraumatizarea este inevitabilă în absenţa unui repaus adecvat. În majoritatea cazurilor uşoare sau moderate de „cot al jucătorului de tenis”, aspirina sau ibuprofenul vor ajuta la calmarea inflamaţiei şi durerii în timp ce ţineţi articulaţia în repaus, după care puteţi continua cu gimnastică şi masaj pentru a accelera vindecarea.

La unii pacienţi, organismul încearcă să apere cotul de leziuni viitoare prin contractarea bicepsului, ceea ce face dificilă apoi extinderea braţului. Întreaga zonă poate deveni foarte contractată. Masajul blând şi întinderile atente, de 2-4 ori pe săptămână timp de mai multe săptămâni, vor ajuta la depăşirea acestei probleme. În cazurile persistente de „cot al jucătorului de tenis”, medicul dumneavoastră vă poate recomanda injecţii cu corticosteroizi care reduc inflamaţia în mod dramatic, însă nu pot fi folosite o lungă durată de timp din cauza efectelor secundare potenţial nocive.

Dacă repausul, medicamentele antiinflamatorii şi un program de exerciţii de întindere nu reuşesc să vindece „cotul jucătorului de tenis”, poate fi necesar să luaţi în considerare intervenţia chirurgicală, chiar dacă această formă de tratament este rară (mai puţin de 3% din pacienţi). Una dintre proceduri constă în tăierea tendonului de pe epicondil, proeminenţa rotunjită de la capătul osului, ceea ce elimină tensiunea din ten-don, însă face ca muşchiul să devină inutil. O altă tehnică chirurgicală implică îndepărtarea aşa-numitului ţesut de granulaţie din tendon şi repararea rupturilor.

Chiar şi după ce credeţi că aţi rezolvat „cotul jucătorului de tenis”, continuaţi să vă protejaţi braţul. Încălziţi întotdeauna braţul timp de 5-10 minute înainte de a începe orice activitate care implică articulaţia cotului. Şi, dacă resimţiţi oricum dureri intense după activitate, împachetaţi braţul în gheaţă timp de 15-20 de minute şi luaţi legătura cu medicul dumneavoastră.

Medicină alternativă

„Cotul jucătorului de tenis” răspunde bine la o varietate de terapii alternative. Pe unele le veţi putea încerca pe cont propriu, însă trebuie să luaţi de asemenea în considerare şi ajutorul profesional al unui chiropractician, osteopat sau al unui practician al medicinei tradiţionale chineze.

Presopunctură

Apăsarea profundă cu policele a punctului Intestin Cros 11, localizat pe faţa interioară a cotului, poate ajuta la ameliorarea durerii.

Acupunctură

Acupunctura are o rată estimată de succes de 60-70% la pacienţii cu „cot al jucătorului de tenis” - cifră ce a contribuit la acceptarea sa chiar în cercurile medicale mai conservatoare.

Există mai multe puncte de acupunctura ce s-ar putea dovedi benefice, astfel încât asiguraţi-vă că aveţi un acupunctor experimentat în tratarea acestei afecţiuni sau a altora asemănătoare.

Manipulare fizică

Pentru a preveni recidivarea „cotului jucătorului de tenis”, trebuie să îmbunătăţiţi alinierea globală a organismului. Postura şi echilibrul corecte pot face mai multe pentru o articulaţie suferindă decât tratamentele medicamentoase. Luaţi în considerare consultarea unui specialist în manipulare fizică sau a unui osteopat, cu privire la tehnica Rolf, metoda Feldenkrais şi tehnica Alexander.

Chiropractică

Chiropracticienii, fizioterapeuţii şi specialiştii în terapie ocupaţională folosesc cu toţii în mod obişnuit diatermia (o formă de stimulare electrică), ultrasunetele şi masajul pentru a trata „cotul jucătorului de tenis”. Curenţii electrici şi ultrasunetele ameliorează circulaţia şi drenajul, ceea ce uşurează apoi întinderea şi masajul zonei afectate. Ocazional, chiropracticienii şi terapeuţii prescriu un bandaj sau o atelă pentru a uşura stresul la care este supus tendonul sau muşchiul afectat, însă reţineţi că un bandaj nepotrivit sau purtat vreme prea îndelungată poate reduce fluxul sanguin.

Fitoterapie

Pentru a ajuta la relaxarea unui braţ dureros, masaţi zona afectată cu ulei de levănţică (Lavandula officinalis) sau eucalipt (Eucalyptus globulus). Ardei iute de Cayenne (Capsicum frutescens), disponibil sub formă de unguent în majoritatea farmaciilor, precum şi uleiul de frasin ghimpos (Zanthoxylum amencanum), au reputaţia de a ameliora fluxul sanguin şi de a accelera vindecarea.

Hidroterapie

Dacă suferiţi de episoade recidivante de „cot al jucătorului de tenis”, luaţi în considerare cufundarea braţului în apă caldă timp de 30 de minute înainte de a-l supune efortului. După o şedinţă de antrenament, înconjuraţi întotdeauna articulaţia cu gheaţă.

Medicină psihosomatică

Mai multe studii au demonstrat că hipnoterapia poate asigura ameliorarea eficientă a durerilor asociate „cotului jucătorului de tenis”. Consultaţi un practician experimentat.

Osteopatie

Un tratament osteopatic relativ simplu, cunoscut sub numele de tehnica contraefortului, poate fi făcut acasă. Rugaţi o altă persoană să vă rotească braţul într-o direcţie opusă celei care vă provoacă dureri, să îl menţină în acea poziţie timp de 90 secunde, apoi să-i dea drumul. Repetaţi de mai multe ori pe zi. Acest exerciţiu este deosebit de util în special în formele uşoare sau moderate, însă nu cronice, de „cot al jucătorului de tenis”. Puteţi, de asemenea, consulta un osteopat pentru instrucţiuni mai specifice referitoare la această tehnică.

Ce puteţi face acasă

  • Luaţi ibuprofen sau aspirină sau masaţi articulaţia cu ulei de eucalipt sau lavandă.
  • Ţineţi braţul ridicat ori de câte ori este posibil, pentru a reduce inflamaţia.
  • Aplicaţi alternativ comprese fierbinţi şi reci sau aplicaţi piper de Cayenne sau frasin ghimpos pe zona afectată, pentru a stimula circulaţia şi accelera vindecarea.
  • Rugaţi o altă persoană să maseze cea mai dureroasă parte a cotului dumneavoastră cu partea convexă a unei linguri. Asiguraţi-vă că aplicaţiile sunt agresive. Acest tratament doare îngrozitor la început, însă în cele din urmă amorţeşte terminaţiile nervoase (şi astfel durerea) şi reduce inflamaţia.

Prevenire

Pentru a preveni „cotul jucătorului de tenis”:

  • ridicaţi obiectele cu palmele îndreptate spre corpul dumneavoastră;
  • încercaţi exerciţii de întărire cu greutăţi pentru mână; cu cotul îndoit şi palma în jos, îndoiţi în mod repetat pumnul; întrerupeţi dacă simţiţi dureri;
  • întindeţi muşchii importanţi înainte de a începe o activitate posibil suprasolicitantă, apucaţi vârful degetelor şi, cu blândeţe dar ferm, trage-ţi-le înapoi către trunchi; ţineţi braţul complet extins şi cu palma îndreptată spre exterior.

Pentru a preveni o recidivă:

  • întrerupeţi sau modificaţi activitatea ce vă suprasolicită articulaţia cotului; dacă trebuie s-o continuaţi, asiguraţi-vă că faceţi o încălzire de cel puţin 10 minute înainte de orice activitate ce implică braţul şi aplicaţi gheaţă pe el după aceea; faceţi pauze mai frecvente;
  • încercaţi să legaţi un bandaj în jurul antebraţului, imediat sub cot; dacă susţinerea aceasta pare să vă fie de ajutor la ridicatul unor obiecte grele, precum cărţile grele, atunci continuaţi; reţineţi că astfel de bandaje pot întrerupe circulaţia şi împiedica vindecarea, deci este cel mai bine să fie folosite după dispariţia „cotului jucătorului de tenis”.

Trebuie să-l legaţi?

Mulţi medici sugerează utilizarea unui bandaj sau faşă imediat sub cot, pentru a susţine muşchii din zonă şi a uşura stresul la care sunt supuse tendoanele, însă cercetările au arătat că aceste dispozitive pot reduce circulaţia şi chiar întârzia vindecarea dacă sunt folosite o lungă perioadă de timp. Presiunea susţinută asupra braţului inflamat poate de asemenea conduce la fibroză, în care se formează ţesut conjunctiv în exces, aproape ca un ţesut cicatricial. Trauma rezultantă poate afecta circulaţia şi conduce la slăbirea definitivă a braţului.

O tehnică corectă la tenis

Dacă aţi făcut „cotul jucătorului de tenis” pentru că jucaţi tenis, luaţi lecţii de la un profesionist. Aceştia îşi corectează aproape întotdeauna poziţia faţă de minge mişcându-şi picioarele şi nu modificându-şi mişcarea braţului. Majoritatea profesioniştilor au din nou racheta în faţă înainte ca mingea să treacă de fileu.

Sportivul de week-end nu începe să se mişte de obicei decât după ce mingea a traversat fileul şi a sărit de pe suprafaţa de joc. Evitaţi tentaţia de a recupera timpul pierdut prin răsucirea articulaţiei astfel încât să ajungeţi cu racheta la minge, în special pe rever. Altfel, sunt mari şanse să aveţi nevoie de o pungă cu gheaţă pentru dureri şi de o vizită la medic.

Check Also

Vegetaţii veneriene (genitale)

Se estimează că vegetaţiile veneriene (Condyloma acuminata) afectează între 10 şi 20 de milioane de …

Urechea înotătorului

Cunoscută profesioniştilor în domeniul medical sub denumirea de otită externă, urechea înotătorului este o inflamaţie …

Traumatisme sportive

Fiecare familie a avut partea ei de traumatisme legate de eforturile sportive sau, în mod …

Totul despre acupunctură

Secretele medicinei alternative Acupunctura este una dintre ramurile medicinei tradiţionale chineze. Fondată pe o viziune …

O boală „tăcută” poate cauza infertilitate

Chlamydia este una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală – dar majoritatea celor …