Consecinţele amare ale abuzului de zahăr

Cercetătorii şi medicii de pretutindeni se întreabă care să fie motivele că în societăţile cu standard de viaţă ridicat şi cu un nivel sanitar corespunzător, o serie de boli, printre care ateroscleroza, obezitatea şi diabetul zaharat, tind să devină din ce în ce mai răspândite.

Concluzia care s-a impus este că sedentarismul, combinat cu anumite obiceiuri alimentare, favorizate de abundenţa de produse, au un rol determinant direct asupra frecvenţei crescânde a acestor boli. Printre aceste obiceiuri dăunătoare se numără şi abuzul de zahăr.

Utilizarea dulciurilor concentrate impune o secreţie crescută şi repetată de insulină, hormon produs de pancreas, sub influenţa căruia cea mai mare din zahăr şi derivatele acestuia se transformă în grăsimi, care se depun în organism, favorizând apariţia obezităţii.

Pe de altă parte, acelaşi abuz de zahăr, combinat cu hipersecreţia de insulină, favorizează creşterea concentraţiei anumitor grăsimi în sânge. Dintre acestea, cel mai temut este colesterolul. La concentraţii prea mari şi durabile, colesterolul din sânge tinde să se depună în peretele arterelor, dând local o reacţie a acestuia cu constituirea unei plăci ateromatoase.

Este începutul aterosclerozei, cauza cea mai frecventă de îmbolnăvire şi moarte a adulţilor şi oamenilor în vârstă din ţările evoluate, infarctul de miocard, hemoragia cerebrală şi insuficienţa cardiacă sunt forme de manifestare ale aterosclerozei. Pe scurt, abuzul de zahăr repetat sfârşeşte prin a epuiza secreţia de insulină, ceea ce duce la apariţia diabetului zaharat, boală cu frecvenţă în creşte în prezent.

Dar, în fond, ce înseamnă abuz de zahăr? În ţara noastră consumul individual de zahăr a crescut, în decurs de 8 ani, de la 12 la 18 kg pe an, ceea ce reprezintă un consum de circa 50 g pe zi.. Este o limită maximă, cu atât mai mult cu cât unele preparate au cantităţi apreciabile de zahăr în compoziţia lor.

Mai mult chiar, dincolo de vârsta de 30-35 de ani, când ritmul general al metabolismului se încetineşte, mai ales în cazul celor cu profesiuni sedentare, această cantitate ar trebui redusă la 30g pe zi. Să nu uităm că 2-3 ceşti de cafea sau ceai pe zi înseamnă 20-30 g de zahăr, o prăjitură cel puţin 20 g de zahăr, o tabletă de ciocolată sau câteva bomboane 25 g de zahăr.

De aceea deserturile ideale sunt constituite din fructe crude, cafeaua trebuie băută cu lapte, formă în care zahărul se poate omite, iar când nevoia de dulce devine supărătoare să nu uităm că ea poate fi satisfăcută fără inconveniente de 1-2 tablete de zaharină. În acest mod ne putem pune la adăpost de bolile „civilizaţiei”, în care abuzul de zahăr are o răspundere certă.

Check Also

Vegetaţii veneriene (genitale)

Se estimează că vegetaţiile veneriene (Condyloma acuminata) afectează între 10 şi 20 de milioane de …

Urechea înotătorului

Cunoscută profesioniştilor în domeniul medical sub denumirea de otită externă, urechea înotătorului este o inflamaţie …

Traumatisme sportive

Fiecare familie a avut partea ei de traumatisme legate de eforturile sportive sau, în mod …

Totul despre acupunctură

Secretele medicinei alternative Acupunctura este una dintre ramurile medicinei tradiţionale chineze. Fondată pe o viziune …

O boală „tăcută” poate cauza infertilitate

Chlamydia este una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală – dar majoritatea celor …