Cataractă

Cristalinul ochiului uman focalizează lumina, astfel încât să puteţi vedea cu claritate obiecte situate la distanţe diferite. Pentru o vedere clară, el trebuie să rămână transparent. Aspectul tulbure al cristalinului poartă numele de cataractă. Pe măsură ce cataracta se dezvoltă şi blochează sau distorsionează lumina ce pătrunde în ochi, veţi resimţi o înceţoşare treptată, persistentă, nedureroasă a vederii, ca şi cum aţi privi printr-un abur.

Cataracta este principala cauză a orbirii, în toată lumea existând aproape 20 de milioane de cazuri, iar în Statele Unite cel puţin 40.000. În ciuda acestor cifre, boala este de fapt una dintre afecţiunile oculare mai puţin grave, deoarece, în majoritatea cazurilor, vederea pierdută poate fi restabilită pe cale chirurgicală. Totuşi, numai în Statele Unite, aproximativ 5.000 de oameni orbesc în fiecare an din cauza ignoranţei, fricii sau refuzului de a se supune unei operaţii relativ nedureroase.

Simptome

Deoarece vederea oricăruia dintre noi se deteriorează cu vârsta şi deoarece instalarea cataractei este de obicei un proces treptat, primul simptom pe care îl puteţi resimţi este dificultatea de a trece testul oftalmologie la reînnoirea permisului de conducere sau la un examen de rutină.

Semnele fizice cuprind:

  • vedere înceţoşată, ce se poate agrava în lumină puternică;
  • tulburări ale vederii pe timp de noapte; dificultate în diferenţierea mişcărilor, detaliilor sau obiectelor;
  • orbire sau strălucire jenantă cauzată de farurile automobilelor sau de lumina solară puternică;
  • vederea de halouri în jurul luminilor;
  • îmbunătăţirea neaşteptată a vederii de aproape;
  • vedere dublă sau triplă la un singur ochi;
  • un aspect alb-lăptos sau opac al cristalinului ochiului, în mod normal transparent (cazuri avansate);
  • inflamaţie dureroasă şi presiune în interiorul ochiului (cazuri foarte avansate).

Chemaţi medicul dacă:

  • aveţi oricare dintre simptomele de mai sus sau dacă vederea dumneavoastră se deteriorează sau devine distorsionată într-un fel oarecare; cataracta nu este vizibilă pentru un observator neavizat până în stadiile foarte avansate, astfel încât este esenţial să consultaţi un oftalmolog pentru evaluare.

Cauze

Cataracta este rezultatul unor modificări ale structurii chimice a proteinelor din celulele cristalinului. Proteina până atunci transparentă devine opacă, în primul rând ca rezultat al îmbătrânirii proteinei pe parcursul unei vieţi: aproximativ 75% din toate cazurile de cataractă sunt generate de îmbătrânirea fiziologică. Numită cataractă senilă, ea are prevalenta maximă la persoanele peste 70 de ani.

Diverse solicitări obişnuite pot contribui la apariţia cataractei senile. Unul dintre factorii majori este expunerea la soare, în special la radiaţiile ultraviolete B (UV-B), care intră în reacţie cu proteinele din compoziţia cristalinului. Alţi factori de risc, conform unor specialişti, sunt fumul de ţigară, poluarea atmosferică, deficitele de vitamine şi consumul intens de alcool.

Cel mai frecvent tip de cataractă senilă, care are un surprinzător efect secundar, este cunoscut sub denumirea de scleroză nucleară, în care cataracta se dezvoltă în nucleul (centrul) cristalinului, în primele stadii ale formării cataractei, lentila se congestionează puţin, ceea ce-i creşte puterea de focalizare şi ameliorează vederea de aproape în asemenea măsură încât unele persoane constată că brusc pot citi fără ochelari, însă această ameliorare nu durează mult. Pe măsură ce opacifierea se intensifică, vederea se deteriorează din nou.

Cataracta se mai poate instala şi ca efect secundar al altor suferinţe oculare, precum glaucomul, sau al unor boli sistemice, ca diabetul zaharat. Alte cauze sunt traumatismele cristalinului, iradierea în doze mari, toxicitatea unor substanţe chimice sau a unor medicamente şi afecţiunile ereditare.

Procedee de testare şi diagnostic

Aprinzând o lanternă-stilou în faţa pupilei dumneavoastră, medicul poate detecta cataracta. Cu ajutorul unor instrumente şi tehnici speciale, oftalmologul va preciza caracteristicile, localizarea şi întinderea acesteia.

Tratament

În prezent singurul tratament corector al unei cataracte instalate este intervenţia chirurgicală. Totuşi, există atât terapii convenţionale, cât şi alternative ce caută modalităţi de prevenire a cataractei.

Medicină convenţională

Intervenţia chirurgicală de corectare a cataractei este una dintre operaţiile cu cel mai mare succes. În fiecare an, în Statele Unite sunt efectuate peste 500.000 de operaţii de cataractă, aproximativ 95% din pacienţi semnalând ameliorarea vederii.

Operaţia, efectuată de obicei sub anestezie locală şi în ambulator, este sigură, rapidă şi aproape nedureroasă. Cristalinul opacifiat poate fi îndepărtat printr-o mică incizie făcută la marginea externă a corneei sau cu ajutorul unui ac cu ultrasunete, numit facoemulsificator, folosind o tehnică ce reduce dimensiunile inciziei, făcând inutile suturile. Următorul pas este deseori implantarea unui cristalin artificial, din plastic transparent, în cazurile în care extirparea cristalinului nu este urmată de implantarea unui cristalin artificial, sunt necesari ochelari sau lentile de contact corectoare, puternice şi groase.

După operaţie va trebui de obicei să purtaţi o acoperitoare pentru ochi sau ochelari pe timpul zilei şi să ţineţi ochiul acoperit pe timpul nopţii. Pentru prevenirea infecţiilor şi reducerea inflamaţiei, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să aplicaţi în ochi unguente sau picături cu corticosteroizi şi antibiotice, în timp, 20-50% dintre pacienţi acuză reapariţia înceţoşării vizuale, provocată de o membrană de grosimea celofanului, ce se dezvoltă uneori în spatele cristalinului artificial implantat. Membrana poate fi uşor îndepărtată cu ajutorul laserului.

Prevenire

Singurul lucru important pe care îl puteţi face pentru a preveni apariţia cataractei este să evitaţi lumina solară puternică atunci când vă aflaţi în aer liber, purtând ochelari de soare ce filtrează UV-B. Ochelarii negri ce nu elimină prin filtrare UV-B vă pot chiar mări riscul, deoarece pupilele dumneavoastră se lărgesc pentru a se adapta la cantitatea mai mică de lumină, expunându-vă astfel ochii la cantităţi mai mari de radiaţii UV-B periculoase.

Unii oftalmologi consideră că antioxidanţii, care reduc radicalii liberi (compuşi chimici instabili) ce pot leza proteinele din compoziţia cristalinului, oferă o protecţie împotriva dezvoltării cataractei, prin diminuarea sau întârzierea deteriorării proteinelor cristalinului, favorizată de factorii de mediu. Naturoterapeuţii recomandă o alimentaţie bogată în fructe şi legume ce conţin antioxidanţi precum vitamina A (beta-carotenul), seleniul şi vitaminele C şi E, cum sunt fructele citrice, spanacul, cartofii dulci, morcovii şi broccoli.

Printr-o lentilă întunecată

Într-un ochi normal, cristalinul este transparent şi apare negru în centrul pupilei. Odată cu îmbătrânirea, modificările fiziologice ale fibrelor din structura cristalinului provoacă o opacifiere a acestuia numită cataractă, care, în cazuri severe, este vizibilă sub forma unei opacifieri a pupilei. Opacifierea progresivă duce la înceţoşarea, slăbirea, tulburarea vederii. Din fericire, pe cale chirurgicală se pot corecta majoritatea cazurilor de cataractă, restabilindu-se o vedere aproape normală.

Check Also

Manifestări utile în diagnosticul disfagiei

Manifestările utile în diagnosticul disfagiei sunt următoarele: tremor, ataxie, tulburări de echilibru – boala Parkinson …

Cauzele disfagiei esofagiene

Cauzele disfagiei esofagiene sunt următoarele: tulburări de motilitate – achalazia; spasmul esofagian difuz; scleroza sistemică; …

Cauzele disfagiei orofaringiene

mecanism neurologic – accident vascular cerebral, boala Parkinson, scleroză sistemică, unele boli de neuron motor …

Cauzele diplopiei binoculare

Boli ale nervilor cranieni care inervează muşchii extraoculari Cauză: boală cerebrovasculară care afectează puntea lui …

Factori din dietă care pot agrava o diaree

Factorii din dietă care pot agrava o diaree sunt următorii: cafeina – cafea, ceai, cola, …