Bronşită

Bronşita este o boală a căilor respiratorii superioare, în care se produce inflamarea mucoasei ce căptuşeşte aceste căi. Pe măsură ce mucoasa iritată se congestionează şi se îngroaşă, ea îngustează sau blochează complet căile aeriene foarte mici din plămâni, ceea ce conduce la crize de tuse, însoţite de o expectoraţie vâscoasă şi de dispnee. Boala poate apărea în două forme: acută şi cronică.

Bronşita acută este responsabilă de tusea sacadată şi expectoraţia ce însoţesc uneori o infecţie a căilor respiratorii superioare. În majoritatea cazurilor, infecţia are origine virală, însă este uneori provocată şi de bacterii. Dacă aveţi o stare generală de sănătate bună, aspectul mucoasei va reveni la normal după ce vă vindecaţi de infecţia pulmonară iniţială, ceea ce durează de obicei mai multe zile.

Bronşita cronică, la fel ca şi maladia pulmonară numită emfizem, este o boală gravă, de lungă durată, ce necesită tratament medical regulat. Persoanele cu bronşită cronică au tendinţa să fie obeze şi să ducă o viaţă sedentară, iar majoritatea sunt mari fumătoare. În mod tipic, aceste persoane prezintă şi emfizem, care este responsabil de unele dintre simptomele ce se suprapun.

Dacă sunteţi fumător şi vă îmbolnăviţi de bronşită acută, vă va fi mult mai greu să vă vindecaţi. Chiar şi un singur fum tras dintr-o ţigară este suficient pentru a provoca paralizia temporară a minusculelor celule cu perişori din plămânii dumneavoastră, care sunt responsabile de expulzarea deşeurilor, substanţelor iritante şi mucusului în exces.

În cazul în care continuaţi să fumaţi, puteţi leza aceste celule, numite celule ciliate, în suficientă măsură pentru a le împiedica să funcţioneze corect, crescând în acest mod şansele de a face bronşită cronică. La unii mari fumători, mucoasa rămâne inflamată, iar celulele ciliate îşi întrerup complet activitatea. Blocaţi de cantităţi excesive de mucus, plămânii devin astfel vulnerabili la infecţii virale şi bacteriene, care, în timp, distorsionează şi provoacă leziuni definitive ale căilor aeriene din plămâni.

Bronşita acută este foarte frecventă, atât la adulţi cât şi la copii. Deşi, deseori, boala poate fi eficient tratată fără îngrijiri medicale de specialitate, dacă infecţia pulmonară de fond este bacteriană va trebui să consultaţi un medic pentru a vi se prescrie antibiotice. Dacă suferiţi de bronşită cronică, aveţi un risc crescut de a face afecţiuni cardiovasculare, precum şi infecţii şi boli pulmonare mai grave. Din acest motiv, trebuie să fiţi supravegheat de un medic.

Bronhiile

Aerul circulă prin trahee şi intră în plămâni, unde este transportat printr-un sistem de tuburi ramificate, numite bronhii şi bronhiole, care în mod natural sunt căptuşite numai cu o mucoasă subţire, în caz de bronşită, această mucoasă se inflamează, ceea ce duce la accentuarea sintezei de mucus. Cu timpul, mucusul în exces poate bloca bronhiolele, oprind fluxul aerian spre plămâni. Tusea este calea prin care plămânul scapă de mucusul în exces.

Simptome

Bronşita acută

Simptomele bronşitei acute sunt următoarele:

  • tuse sacadată;
  • spută de culoare galbenă, albicioasă sau verzuie, ce apare de obicei la 24-48 ore după apariţia tusei;
  • febră, frisoane;
  • durere şi senzaţie de constricţie toracică;
  • o oarecare durere sub stern în cursul respiraţiei profunde.

Bronşita cronică

Simptomele bronşitei cronice sunt următoarele:

  • tuse persistentă, cu expectoraţie de culoare galbenă, albicioasă sau verzuie (timp de cel puţin 3 luni pe an şi mai mult de 2 ani consecutivi);
  • respiraţie şuierătoare, un grad de dispnee.

Chemaţi medicul dacă:

  • tusea dumneavoastră este atât de persistentă sau severă încât interferează cu somnul sau activităţile zilnice; este posibil ca alveolele pulmonare să fie lezate;
  • simptomele dumneavoastră durează mai mult de o săptămână, iar expectoraţia devine mai închisă la culoare, mai groasă sau mai abundentă; cel mai probabil este că aveţi o infecţie ce necesită antibiotice;
  • prezentaţi simptome de bronşită acută şi aveţi probleme cronice, cardiace sau pulmonare, sau sunteţi infectat cu virusul HIV; infecţiile respiratorii vă pot sensibiliza la afecţiuni pulmonare mai grave, precum pneumonia;
  • respiraţi cu foarte multă dificultate; acest simptom, uneori asociat în mod greşit cu bronşita, poate semnala astmul, emfizemul, tuberculoza, o boală de inimă, o reacţie alergică gravă sau un cancer.

Cauze

Bronşita acută este în general provocată de infecţiile pulmonare, aproximativ 90% dintre aceste infecţii au origine virală, iar 10% bacteriană. Bronşita cronică poate fi provocată de unul sau mai mulţi factori. Crizele repetate de bronşită acută, care slăbesc şi irită cu timpul căile respiratorii, pot conduce la instalarea bronşitei cronice. Poluarea industrială este un alt vinovat.

Bronşita cronică apare, în proporţii mai mari decât normal, la minerii din minele de cărbune, la muncitorii care manipulează cereale, la topitorii de metale şi la alte persoane care sunt în mod continuu expuse la praf. Însă principala cauză este fumatul intens, de lungă durată, care irită bronhiile şi le stimulează să producă mucus în cantităţi excesive. De asemenea, simptomele bronşitei cronice sunt agravate de concentraţiile ridicate de dioxid de sulf şi agenţi poluanţi din atmosferă.

Procedee de testare şi diagnostic

Analizele nu sunt de obicei necesare în cazul bronşitei acute, pentru că boala este uşor de detectat la examenul fizic. Medicul dumneavoastră va utiliza numai un stetoscop, pentru a asculta respiraţia huruitoare din căile respiratorii superioare, zgomot ce însoţeşte în mod tipic această afecţiune. Dacă simptomele persistă o săptămână sau mai mult, medicul dumneavoastră poate de asemenea efectua o cultură din sputa pe care o eliminaţi când tuşiţi, pentru a determina dacă aveţi o infecţie bacteriană sau una virală.

În cazurile de bronşită cronică, medicul va suplimenta aceste proceduri, aproape cu siguranţă, cu o radiografie a toracelui dumneavoastră, pentru a determina întinderea leziunilor pulmonare, precum şi cu probe funcţionale respiratorii, pentru a vă măsura capacitatea pulmonară.

Tratament

Tratamentul convenţional, atât în bronşita acută, cât şi în cea cronică, poate consta în antibiotice şi un sirop de tuse, eliberat cu prescripţie medicală, în cazurile severe de bronşită cronică poate fi necesară administrarea suplimentară de oxigen. Opţiunile alternative, în general, contribuie la ameliorarea disconfortului de însoţire, însă nu tratează infecţiile.

Medicină convenţională

Dacă bronşita acută este provocată de o infecţie bacteriană, medicul dumneavoastră va prescrie probabil antibiotice, cu ajutorul cărora simptomele trebuie să dispară în câteva zile. Chiar şi când cauza este virală, medicul dumneavoastră poate prescrie antibiotice ca măsură preventivă, deoarece plămânii dumneavoastră sunt slăbiţi în acest moment şi predispuşi la infecţii bacteriene. Tusea productivă (cu expectoraţie) care apare în bronşita acută este de aşteptat şi, în majoritatea cazurilor, este stimulată.

Tusea este modul în care organismul dumneavoastră se descotoroseşte de mucusul în exces. Totuşi, dacă tusea dumneavoastră vă provoacă realmente suferinţă - adică vă împiedică să dormiţi sau este atât de violentă încât devine dureroasă - sau este neproductivă (uscată şi aspră), medicul dumneavoastră poate prescrie un tratament ce suprimă tusea. În majoritatea cazurilor, trebuie să faceţi pur şi simplu lucrurile pe care în mod normal le-aţi face în cazul unei răceli: luaţi aspirină pentru febră şi beţi multe lichide.

Dacă aveţi bronşită cronică, plămânii dumneavoastră sunt vulnerabili în faţa infecţiilor. Faceţi anual câte un vaccin antigripal şi un vaccin împotriva pneumoniei, dacă medicul dumneavoastră nu vă recomandă să nu le faceţi. Tipic, vaccinul împotriva pneumoniei constă într-o singură injecţie: o vaccinare vă protejează pentru tot restul vieţii, împotriva tuturor tulpinilor frecvent implicate în apariţia bolii. O a doua injecţie este necesară numai în foarte rare cazuri.

Nu luaţi un antitusiv eliberat fără prescripţie pentru a vă trata bronşita cronică decât dacă medicul dumneavoastră vă recomandă astfel. Ca şi în cazul bronşitei acute, tusea productivă asociată cu bronşita cronică este utilă pentru eliminarea din plămâni a mucusului în exces. De fapt, medicul poate chiar prescrie un expectorant, dacă tusea dumneavoastră este relativ uscată. Totuşi, dacă observaţi orice modificări ale culorii, volumului sau vâscozităţii expectoraţiei dumneavoastră, este posibil să fi contractat o infecţie. În acest caz, medicul dumneavoastră vă poate prescrie un tratament de 7-10 zile cu un antibiotic cu spectru larg, care combate un număr mare de bacterii.

Dacă sunteţi supraponderal, medicul poate insista să ţineţi regim, pentru a evita solicitarea excesivă a inimii dumneavoastră. De asemenea, numeroşi medici prescriu bronhodilatatoare, medicamente ce ajută la dilatarea căilor respiratorii îngustate din plămâni. La persoanele cu bronşită cronică, bronhodilatatoarele inhalatorii, disponibile sub formă de aerosoli sau inhalatoare presurizate dozate, sunt în general preferate faţă de formele cu administrare orală.

În majoritatea cazurilor, 1-2 pufuri ameliorează dispneea ce însoţeşte bronşita cronică. În împrejurări speciale poate fi necesară o doză mai ridicată, însă nu măriţi niciodată doza pe care o luaţi decât dacă medicul dumneavoastră vă indică acest lucru. Bronhodilatatoarele sunt medicamente puternice. Utilizarea lor exagerată poate provoca efecte secundare periculoase, ca hipertensiunea arterială.

În cazul în care capacitatea organismului de a transfera oxigenul din plămâni în circulaţia sanguină este semnificativ diminuată, medicul dumneavoastră vă poate prescrie oxigenoterapie, fie în regim continuu, fie la nevoie. Dispozitivele de administrare a oxigenului sunt larg disponibile pentru public. Dacă folosiţi o butelie de oxigen la domiciliu, fiţi deosebit de atent să nu expuneţi aparatul la materiale inflamabile (vaporizatoare sau sprayuri presurizate cu alcool, de exemplu) sau la surse directe de căldură, precum uscătoarele de păr sau radiatoarele.

Dacă fumaţi, medicul dumneavoastră va insista să vă lăsaţi. Studiile arată că persoanele care renunţă la acest obicei, chiar şi în stadiile avansate de bronşită cronică, pot nu numai reduce severitatea simptomelor, ci îşi pot mări de asemenea speranţa de viaţă.

Medicină alternativă

Mai multe terapii alternative pot fi utilizate pentru a completa - însă niciodată pentru a înlocui - îngrijirile date de un practician al medicinei convenţionale. Aceste remedii pot contribui la ameliorarea unora dintre simptomele asociate cu bronşita acută şi cronică, însă ele nu tratează infecţiile.

Acupunctură

Studiile sugerează că acupunctura poate ameliora simptomatologia bronşitei. Tehnica trebuie să fie efectuată numai de către un acupunctor autorizat.

Aromoterapie

Uleiuri esenţiale precum cel de eucalipt (Eucalyptus globulus), isop (Hyssopus officinalis), anason (Pimpinella anisum), levănţică (Lavandula officinalis), pin (Pinus sylvestris) şi rozmarin (Rosmarinus officinalis) pot contribui la uşurarea respiraţiei şi la ameliorarea congestiei nazale. Inhalaţi profund pe nas, respiraţi aroma câtorva picături din unul sau mai multe dintre aceste uleiuri, picurate pe o batistă sau adulmecaţi direct din sticlă. Încercaţi să amestecaţi câteva picături de ulei esenţial într-un vas plin cu apă fierbinte. Acoperiţi-vă capul cu un prosop şi inhalaţi aburul aromat.

Plante chinezeşti

Planta chinezească ephedra (Ephedra sinica) este un puternic bronhodilatator. În cantităţi mari, această plantă are aceleaşi efecte ca şi cantităţi mari de adrenalină. Nu folosiţi ephedra dacă aveţi hipertensiune arterială sau boli de inimă. Preparaţi o infuzie prin combinarea a 5 grame de ephedra, 4 grame de beţişoare de scorţişoară (Cinnamonum cassia), 1,5 grame de lemn dulce (Glycyrrhiza uralensis) şi 5 grame de sâmburi de caise (Prunus armeniaca). Lăsaţi amestecul să infuzeze în apă rece, apoi aduceţi la fierbere. Beţi fierbinte.

Fitoterapie

O mare varietate de plante acţionează ca expectorante şi calmante, ceea ce le face utile în tratamentul bronşitei. Urmează mai multe exemple de terapii. Pentru mai multe informaţii, cereţi sfatul unui fitoterapeut sau homeopat profesionist.

În caz de bronşită acută sau cronică, podbalul (Tussilago farfara) poate relaxa bronhiile aflate în stare de constricţie sau de spasm şi poate acţiona ca un expectorant blând. Pentru a prepara o infuzie, adăugaţi o ceaşcă de apă fiartă la 1-2 linguriţe de podbal. Lăsaţi să fiarbă mocnit timp de 10 minute. Beţi cât mai fierbinte posibil, de trei ori pe zi. Lumânărica (Verbascum thapsus) despre care se crede că are un efect antiinflamator la nivelul mucoaselor, poate de asemenea fi preparată sub formă de infuzie, urmând instrucţiunile de mai sus.

Pentru tratamentul bronşitei acute, folosiţi aceleaşi instrucţiuni pentru a prepara o infuzie din isop (Hyssopus officinalis), care poate stimula transpiraţia (scăzând astfel febra) şi diminua inflamaţia. Printre expectorantele din plante, utile în tratamentul bronşitei cronice, se numără anasonul (Pimpinella anisum), iarba-mare (Inula helenium) şi usturoiul (Allium sativum).

Homeopatie

Pentru tratamentul bronşitei acute şi cronice, luaţi următoarele remedii de 3 ori pe zi, timp de până la patru zile: pentru a trata febra, tusea şi senzaţia de constricţie toracică, folosiţi Aconit (6C). În caz de expectoraţie fluidă, tuse şi iritabilitate, folosiţi Kali bichromicum (6C). În caz de pierdere a vocii, tuse, sete şi dureri în gât, folosiţi Phosphorus (6C).

Alimentaţie şi dietă

Pentru a întări sistemul imun şi cu rol protector împotriva infecţiilor, nutriţioniştii recomandă deseori vitaminele A, complexul B, C şi E, împreună cu mineralele seleniu şi zinc. Unii experţi sugerează de asemenea evitarea alimentelor ce stimulează producerea de mucus, ce pot fi găsite în principal în grupul lactatelor (deşi, în general, laptele de capră stimulează mai puţin producerea de mucus decât laptele de vacă), precum şi în amidonurile rafinate (produsele pe bază de făină albă) şi în alimentele prelucrate.

Ce puteţi face acasă

  • Pentru bronşita acută: Pe toată durata infecţiei, staţi acasă şi la căldură. Nu este neapărat nevoie să staţi în pat, însă nu vă suprasolicitaţi. Luaţi în considerare utilizarea unui vaporizator sau încercaţi să inhalaţi aburul de deasupra unui vas plin cu apă fierbinte.

  • Pentru bronşita cronică: Evitaţi expunerea la vapori de vopsele sau deşeuri industriale, praf şi contactul cu persoane răcite. Luaţi în considerare utilizarea unui vaporizator sau încercaţi să inhalaţi aburul de deasupra unui vas plin cu apă fierbinte. Îmbrăcaţi-vă călduros pe vreme rece şi uscată.

Cu forţa aburului spre vindecare

Umiditatea este utilă în tratamentul atât al bronşitei acute, cât şi al celei cronice, deoarece umezeala din aer poate fluidifica sputa din interiorul plămânilor, făcând-o mai uşor de expectorat. Pentru a fi eficiente, totuşi, dispozitivele de umidificare trebuie utilizate corect. Aburul cald distribuit de vaporizatoare este eficient când este utilizat într-un spaţiu relativ mic, cum ar fio sală de baie. Într-o cameră de dimensiuni medii, majoritatea vaporizatoarelor nu sunt suficient de puternice pentru a genera densitatea de aburi necesară instalării unui efect real.

Curăţaţi vaporizatorul la intervale regulate pe toată durata bolii, pentru a preveni transmiterea de germeni. Unele dispozitive pot fi chiar periculoase pentru sănătatea dumneavoastră. Aparatele de aer condiţionat, utilizate frecvent în locuinţele cu aer uscat, trebuie curăţate zilnic cu înălbitor de rufe, în caz contrar ele pot transmite germeni şi pot favoriza proliferarea de mucegaiuri şi licheni, crescând şansele de a face infecţii pulmonare.

Check Also

Gripă

Gripa este o boală virală extrem de contagioasă care apare cel mai frecvent iarna şi …

Leucemie

Leucemia este un cancer al sângelui. Spre deosebire de alte cancere, leucemia nu produce tumori, …

SIDA

Pentru o persoană care a contractat virusul ce provoacă SIDA, prognosticul pe termen lung este …

Hemoroizi

Hemoroizii sunt, în fond, venele dilatate ale rectului. Venele hemoroidare se află în porţiunea inferioară …

Artrită

Muncitorii americani lipsesc mai multe zile de la lucru din cauza durerilor articulare decât din …