Artrită

Muncitorii americani lipsesc mai multe zile de la lucru din cauza durerilor articulare decât din cauza oricărei alte suferinţe. În măsura în care slujbele noastre şi activităţile de relaxare devin mai sedentare, probabilitatea unor astfel de suferinţe creşte. Din fericire, multe dintre problemele grupate sub denumirea comună de „artrită” pot fi uşor vindecate sau controlate, iar perspectivele unor complicaţii debilitante sunt mult mai mici decât erau pentru părinţii şi bunicii noştri.

Deşi acest termen este aplicat unei largi varietăţi de afecţiuni, artrită înseamnă inflamaţia unei articulaţii ca rezultat al unei boli, al unei infecţii, al unui defect genetic sau al unei alte cauze. Totuşi, numeroase persoane asociază acest termen cu orice fel de durere sau disconfort în mişcările corpului, inclusiv cu probleme localizate de tipul durerilor lombare, bursitei, tendinitei, precum şi cu durerile sau redoarea articulară generalizată.

Pentru mulţi - însă în nici un caz pentru toată lumea - artrita pare a fi o parte inevitabilă a procesului de îmbătrânire, iar în viitorul apropiat nu sunt semne de apariţie a vreunui tratament cert. Un aspect pozitiv este faptul că progresele, atât cele ale medicinei convenţionale, cât şi cele ale terapiilor alternative, fac viaţa bolnavilor de artrită mai suportabilă.

Simptome

Simptomele sunt următoarele:

  • durerea şi redoarea progresivă, fără o tumefacţie vizibilă, frisoanele sau febra în timpul activităţilor normale indică probabil un debut de artroză;
  • tumefacţia dureroasă, inflamaţia şi redoarea la nivelul braţelor, picioarelor, articulaţiilor pumnilor sau degetelor, simetric pe ambele părţi ale corpului, în special la trezire, pot fi semne de poliartrită reumatoidă;
  • febra, inflamaţia articulară, durerea ascuţită la palpare şi spontană, simptome însoţite uneori de frisoane şi asociate cu un traumatism sau o altă boală pot indica o artrită infecţioasă.
  • la copii, febra intermitentă, pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate, anemia sau o erupţie peteşeală pe braţe şi picioare pot semnala artrita reumatoidă juvenilă.

Chemaţi medicul dacă:

  • durerea şi redoarea se instalează rapid, fie în urma unui traumatism, fie dintr-o cauză necunoscută; poate că ceea ce vi se întâmplă este debutul unei poliartrite reumatoide;
  • durerea este însoţită de febră; este posibil să aveţi artrită infecţioasă;
  • observaţi durere şi redoare în braţe, picioare sau spate după ce staţi aşezat scurte perioade de timp sau dimineaţa, la trezire; este posibil să suferiţi de artroză sau o altă formă de artrită;
  • la un copil apar dureri sau o erupţie în axile, genunchi, articulaţiile pumnilor şi glezne sau are pusee de febră, nu are poftă de mâncare şi pierde în greutate; copilul poate avea artrită reumatoidă juvenilă.

Principalele tipuri de artrită

Poliartrită reumatoidă

Poliartrită reumatoidă, numită uneori şi reumatism sau sinovită, tinde să afecteze persoane peste vârsta de 40 de ani şi femeile de 2-3 ori mai frecvent decât bărbaţii. Ea poate apărea şi la copii, în special fetiţe între 2-5 ani. Este caracterizată prin inflamaţie şi dureri la nivelul mâinilor - în special în articulaţiile metacarpofalangiene şi interfalangiene distale - precum şi la nivelul braţelor, genunchilor şi picioarelor şi, de asemenea, printr-o stare de oboseală generală şi insomnie.

Boala mai poate provoca şi leziuni sistemice, în alte organe, printre care inima, plămânii, ochii, nervii şi muşchii. Disconfortul din poliartrita reumatoidă se poate instala în decurs de săptămâni sau luni şi are tendinţa de a fi mai sever la trezire. La persoanele vârstnice, poliartrita reumatoidă poate provoca în cele din urmă deformarea şi aspectul răsucit, noduros al mâinilor şi picioarelor, pe măsură ce muşchii slăbesc, tendoanele se contractă, iar capetele oaselor devin anormal de mărite.

Chiar dacă nu se poate obţine o vindecare completă, tratamentul iniţiat la debutul bolii ameliorează simptomele în cele mai multe cazuri. Simptomele pot persista timp de 5 ani sau mai mult, după care tind să se stabilizeze sau să intre în declin. În condiţiile unui tratament precoce, probabilitatea unui handicap permanent este redusă până la 5-10% dintre suferinzi.

Artrita reumatoidă juvenilă

Artrita reumatoidă juvenilă sau boala Still este caracterizată prin febră cronică şi anemie. Boala mai poate avea şi efecte secundare asupra inimii, plămânilor, ochilor şi sistemului nervos. Episoadele artritice de la copiii sub 5 ani pot dura mai multe săptămâni şi pot recidiva, chiar dacă simptomele tind să fie mai puţin severe în atacurile recidivante. Tratamentul este în esenţă acelaşi ca la adult, cu un accent deosebit asupra fizioterapiei şi exerciţiilor fizice, pentru a menţine în stare activă organismul în creştere al copilului. Sechelele definitive ale artritei reumatoide juvenile sunt astăzi rare, iar majoritatea copiilor afectaţi se vindecă de boală complet, fără să sufere incapacităţi de durată.

Artrita infecţioasă

Artrita infecţioasă este un termen ce se referă la diverse suferinţe ce afectează atât articulaţiile mai mari ale braţelor şi picioarelor, cât şi cele ale degetelor de la mâini sau picioare. Artrita infecţioasă este de obicei o complicaţie a unui traumatism sau a unei alte boli şi este mult mai rară decât afecţiunile artritice ce apar cu vârsta. Dat fiind că simptomele pot fi mascate de traumatismul sau boala de fond, artrita infecţioasă poate trece neobservată şi, dacă nu este tratată, poate duce la handicapuri permanente.

Artroza

Artroza sau maladia articulară degenerativă reprezintă durerea şi inflamaţia ce pot rezulta în urma pierderii sistematice de ţesut osos din articulaţii. Este cea mai frecventă formă de artrită, în special la vârstnici. În artroză, cartilajul protector de la capetele oaselor ce intră în componenţa articulaţiilor - în special de la nivelul coloanei vertebrale şi picioarelor - se uzează treptat. Suprafeţele interne ale oaselor devin expuse şi se freacă unele de altele.

În unele cazuri, la marginile articulaţiilor se dezvoltă pinteni osoşi, ce produc leziuni ale nervilor şi muşchilor, durere, deformări şi dificultăţi de mişcare. Deşi mecanismul apariţiei artrozei este necunoscut, se pare că unii indivizi au predispoziţie genetică spre afecţiunile osoase de tip degenerativ, în cazuri rare, deformările osoase apar la o vârstă mică. Utilizarea greşită a steroizilor anabolizanţi, care sunt populari în rândul unor atleţi, poate provoca de asemenea o degenerare artrozică precoce.

La mulţi pacienţi, debutul artrozei este treptat şi nu are un efect debilitant grav, chiar dacă poate modifica forma şi dimensiunile oaselor. La alte persoane, pintenii osoşi şi articulaţiile noduroase pot provoca inflamaţii musculare dureroase şi leziuni ale nervilor, împreună cu modificări importante ale posturii şi mobilităţii. Printre alte afecţiuni artritice se numără spondilita anchilozantă (artrita coloanei vertebrale), pintenii osoşi (proeminenţe osoase pe vertebre sau pe alte zone), guta (artrită cu depuneri de cristale) şi lupusul eritematos sistemic (boală inflamatorie a ţesutului conjunctiv).

Cauze

Fiecare dintre cele trei tipuri principale de afecţiuni artritice are propriile sale cauze evidente:

Poliartrita reumatoidă

Cauza poliartritei reumatoide nu este pe deplin înţeleasă. Unii cercetători consideră că poate fi un tip de tulburare autoimună. O altă teorie sugerează că ar putea fi vorba de o reacţie imună la o infecţie virală din corp.

Artrita infecţioasă

Acest tip de artrită este provocat de o invazie bacteriană sau virală la nivel articular şi apare tipic ca urmare unei alte boli precum stafilocociile, tuberculoza, gonoreea sau boala Lyme.

Artroza

Această frecventă afecţiune degenerativă articulară face parte din procesul de îmbătrânire. Se poate asocia cu fracturi şi poate apărea şi la adulţii tineri, datorită uzării articulaţiilor de susţinere a greutăţii corporale, deseori ca rezultat al unei activităţi sportive intense. În cazurile de artroză, cartilajul şi osul nu se pot repara în suficientă măsură pentru a face faţă leziunilor.

Procedee de testare şi diagnostic

În afară de analiza simptomelor, pentru confirmarea poliartritei reumatoide sunt în mod obişnuit utilizate analizele de sânge. Majoritatea suferinzilor au în sânge anticorpi numiţi factor reumatoid (FR), însă factorul reumatoid poate fi prezent şi în alte boli. Radiografiile sunt utile în stabilirea diagnosticului de artroză, în mod tipic fiind prezente distracţia cartilajului sau calcificări la capetele oaselor. Dacă medicul dumneavoastră suspectează o artrită infecţioasă, ca o complicaţie a unei alte boli, analiza unei probe de lichid din articulaţia afectată va confirma de obicei diagnosticul.

Tratament

Uneori, evoluţia leziunilor de tip artritic poate fi încetinită sau stopată, însă, în majoritatea cazurilor, boala îşi urmează cursul şi leziunile progresează, indiferent de medicamentele sau celelalte tratamente utilizate pentru ameliorarea simptomelor. În mod previzibil, durata şi intensitatea durerii şi disconfortului resimţit depind de tipul de artrită şi de gradul de severitate. Procesul poate dura câteva zile în cazul problemelor articulare minore la adulţii fără alte boli, în timp ce la alţii poate dura luni sau ani. De exemplu, la persoanele vârstnice, cu afecţiuni reumatoide sau degenerative severe, efectele pot persista toată viaţa.

Medicina convenţională

În caz de durere, redoare şi imobilitate localizată, cele trei stadii tipice ale tratamentului sunt:

  • medicamente pentru ameliorarea durerii şi inflamaţiei;
  • repaus pentru a lăsa timp ţesuturilor lezate să se vindece;
  • exerciţii fizice pentru a recupera mobilitatea şi forţa.

Pentru a reduce durerea şi inflamaţia în cazurile uşoare de poliartrită reumatoidă şi artroză, medicul dumneavoastră va prescrie probabil aspirină sau un alt antiinflamator nesteroidian (AINS) precum ibuprofenul. Medicii pot combina aceste medicamente cu aplicaţii de căldură, repaus şi exerciţii fizice, fizioterapie şi ajutoare pentru mers, de tipul bastoanelor sau cadrelor. Aplicaţiile controlate de căldură în profunzime şi ultrasunetele pot de asemenea calma articulaţiile afectate.

În cazurile mai avansate, medicul dumneavoastră poate recomanda injecţii cu corticosteroizi, pentru a uşura durerea şi redoarea din articulaţiile afectate. În funcţie de individ, rezultatele pot varia de la o alinare temporară la suprimarea simptomelor pe durate îndelungate. La începutul acestui secol, oamenii de ştiinţă au descoperit că anumiţi compuşi ce conţineau aur, administraţi pe care orală sau injectabilă, ofereau ameliorări la unii pacienţi şi remisiune completă la alţii. Trebuie semnalat însă că această terapie trebuie abordată cu prudenţă, din cauza efectelor sale secundare, ce pot varia de la erupţie cutanată minoră la tulburări hematologice şi renale grave.

În cazul complicaţiilor de tip artritic ale traumatismelor sau infecţiilor, tratamentul specific va depinde de natura şi gravitatea afecţiunii de fond. Principalul scop este vindecarea regiunii afectate, înainte de apariţia unor complicaţii mai grave. Tratamentul artritei infecţioase implică tipic doze mari de antibiotice pe cale intravenoasă, precum şi drenajul lichidului în exces din articulaţii.

Pentru reducerea disconfortului din artrită sau pentru restaurarea mobilităţii, pot fi necesare diverse forme de intervenţii chirurgicale. Sinovectomia reprezintă extirparea ţesutului conjunctiv lezat ce căptuşeşte o cavitate articulară şi permite organismului să regenereze un ţesut nou, sănătos, în locul acestuia. Această operaţie se face cel mai frecvent la genunchi. În caz de leziuni artritice severe la gât sau la picior, oasele pot fi extirpate sau fuzionate pe cale chirurgicală. Deşi mobilitatea devine limitată după astfel de intervenţii, operaţiile alungă durerile cumplite şi împiedică lezarea în continuare a nervilor sau vaselor de sânge.

Dacă durerile şi inflamaţia din artrită devin realmente de nesuportat sau dacă articulaţiile artritice refuză pur şi simplu să funcţioneze, se poate face înlocuirea lor cu proteze, pe cale chirurgicală. Astăzi, articulaţiile şoldului şi ale umărului - precum şi articulaţii mai mici ale cotului, genunchiului sau degetelor - pot fi înlocuite cu articulaţii artificiale sigure, fabricate din oţel inoxidabil şi plastic. Întrucât unul dintre cele mai problematice aspecte în artrită este de a învăţa să trăieşti cu durerea, mulţi medici recomandă instruirea în combaterea durerii, inclusiv prin terapie cognitivă.

Acest tip de programe sunt focalizate asupra ameliorării stării emoţionale şi psihologice a pacienţilor, învăţându-i cum să se relaxeze şi să-şi desfăşoare activităţile zilnice într-un ritm realist, învăţând să depăşească stresul şi anxietatea mentală, bolnavii pot combate limitările fizice ce pot însoţi poliartrita cronică reumatoidă şi artroza. Terapia cognitivă poate cuprinde diverse tehnici de programare a activităţilor, vizualizare, relaxare, distragerea atenţiei şi rezolvare creativă a problemelor.

Medicina alternativă

Deoarece ştiinţa medicală nu a reuşit să găsească o terapie optimă pentru diversele tipuri de artrită, mulţi oameni apelează la terapiile alternative pentru ameliorarea durerilor şi incapacităţii funcţionale. Chiar dacă puţine sunt abordările alternative ce pot fi definitiv confirmate prin studii controlate ale eficienţei lor, cercetările arată că unele dintre aceste metode pot juca un rol semnificativ în tratarea afecţiunilor artritice.

Meditaţia, autohipnoza, vizualizarea ghidată şi tehnicile de relaxare, de exemplu, pot avea efecte pozitive în controlarea durerii cronice din artrită. Suferinzii de artrită trebuie să fie foarte prudenţi în faţa practicilor ce pretind că „vindecă” boala. Mai mult, ceea ce pare a da rezultate la un individ, într-un anumit context, poate să nu meargă deloc la altul.

Presopunctura şi acupunctura

Unii pacienţi cu artrită observă că aceste terapii, efectuate de un practician instruit, oferă o ameliorare reală a durerii din poliartrita reumatoidă sau artroză, timp de mai multe săptămâni sau luni.

Manipularea fizică

În combinaţie cu alte tratamente, masajul ţesuturilor moi din jurul articulaţiilor afectate sau atingerea plină de compasiune a unui medic sau a unui alt practician pot avea un efect reconfortant, de alinare, asupra celor care suferă de artrită. Manipularea de către un terapeut instruit constituie o gimnastică pasivă pentru persoanele incapabile să facă o gimnastică activă viguroasă. În afară de faptul că face pacientul să se simtă bine fizic, terapia prin atingere, administrată cu suflet, poate ajuta la alinarea efectelor emoţionale ale bolii de lungă durată. Studiile sugerează că ameliorarea stresului şi a tensiunii are un efect pozitiv asupra echilibrului hormonal al organismului.

Chiropractica

După stabilirea diagnosticului prin examinare şi testare şi după tratamentul convenţional adecvat, un chiropractician poate manipula coloana vertebrală şi alte articulaţii artritice, pentru a ameliora durerea şi a contribui la restabilirea funcţiilor normale.

Fitoterapia

Printre diversele remedii recomandate de fito-terapeuţi pentru ameliorarea durerii se numără şi o doză de 5 ml dintr-o tinctură făcută din două părţi salcie (Salix spp.) şi câte o parte cohosh negru (Cimicifuga racemosa) şi urzică (Urtica dioica), luată de 3 ori pe zi. Pentru ameliorarea tensiunii musculare, masaţi zona afectată cu o tinctură de lobelia (Lobelia inflata) şi coajă de călin (Viburnum opulus).

Hidroterapia

Înotul sau alte exerciţii în apă, de preferinţă într-o piscină încălzită, permit pacienţilor artritici să lucreze asupra mobilităţii articulaţiilor afectate şi să-şi amelioreze forţa musculară. Apa contribuie la susţinerea corpului şi la reducerea solicitării gravitaţiei.

Homeopatia

În artroză şi poliartrita reumatoidă cronică, remediile de constituţie vor fi prescrise după consultarea unui practician homeopat experimentat. Printre remediile homeopatice de ameliorare nemijlocită a durerii şi redorii articulare se pot număra Rhus toxicodendron sau Bryonia.

Alimentaţie şi dietă

Evitarea anumitor alimente poate stopa simptomele artritice legate de alergii, în special la cereale, nuci, carne, ouă şi produse lactate. Încercaţi succesiv mai multe alimente, preferabil sub supravegherea unui alergolog. Unii practicieni recomandă eliminarea vegetalelor din familia solanaceelor: tomate, cartof, vinete şi piper. Ei cred că alcaloizii din aceste alimente inhibă formarea colagenului ce intră în compoziţia cartilajului.

Dietele vegetariene sărace în grăsimi şi sărace în proteine pot ameliora durerea şi inflamaţia din poliartrită reumatoidă. Rezultate pozitive sunt semnalate şi în urma eliminării grăsimilor parţial hidrogenate şi a uleiurilor vegetale poli nesaturate, şi a suplimentării alimentaţiei cu ulei de in, sar-dine şi peşte gras ca sursă de acizi graşi omega-3.

Vitaminoterapia poate ameliora unele simptome de tip artritic. Betacarotenul (vitamina A) are un efect antioxidant asupra celulelor, neutralizând moleculele distructive cunoscute sub denumirea de radicali liberi. Se crede că vitaminele C, B6 şi E, precum şi zincul, stimulează sinteza de colagen şi reparaţia ţesutului conjunctiv. Vitamina C poate fi recomandată şi persoanelor care iau aspirină, ce dezechilibrează nivelul vitaminei C din organism.

Niacina (vitamina B3) poate fi de asemenea utilă, însă administrarea în exces poate agrava problemele hepatice. Luaţi întotdeauna suplimentele vitaminice sub supraveghere medicală, deoarece supradozarea unor anumiţi compuşi vitaminici poate avea efecte secundare sau interacţiuni nedorite cu medicamentele. Unii terapeuţi recomandă cireşele sau fructele de pădure de culoare roşu-închis pentru stimularea sintezei de colagen, esenţial pentru reparaţia cartilajului.

Ce puteţi face acasă

Căldura şi repausul - remediile tradiţionale ale durerii artritice - sunt foarte eficiente pe termen scurt, la majoritatea persoanelor suferinde de această boală. Pacienţii supraponderali trebuie să înceapă un program de reducere a greutăţii, în special când artrita afectează coloana lombară şi membrele inferioare.

Dacă durerea artritică se instalează brusc, asociaţi un analgezic eliberat fără prescripţie medicală cu aplicaţii de căldură uscată (sub forma unei perne electrice) sau umedă, sub forma unei băi fierbinţi sau a unei sticle cu apă fierbinte, înfăşurată într-un prosop. Gimnastica regulată este importantă pentru menţinerea mobilităţii articulaţiilor. Persoanele cu degete slăbite şi grav deformate de poliartrită reumatoidă beneficiază de ustensile special concepute şi de mânere pentru uşi şi sertare. Persoanele cu articulaţiile braţelor şi picioarelor slăbite de artroză pot utiliza dispozitive speciale pentru baie, în special mânere pentru cadă şi scaune de toaletă mai înalte.

Tehnici de yoga

Mai multe poziţii yoga pot avea efecte benefice în artrită.

  • Pentru a da drumul articulaţiilor mâinii, folosiţi Păianjenul. Apăsaţi-vă ferm degetele mâinilor unele de altele, cu palmele depărtate la o distanţă de 5-7 cm. Împingeţi palmele una spre cealaltă, menţinând vârfurile degetelor în contact. Repetaţi de 20 de ori.

  • Pentru a uşura redoarea articulaţiilor degetelor, strângeţi degetele în pumn în jurul degetului mare, cu blândeţe, apoi daţi drumul încet. Faceţi acest lucru de 10 ori cu fiecare mână.

  • Câinele şi Pisica vă ajută să vă întindeţi şoldurile şi coloana. Stând sprijinit în mâini şi genunchi în poziţia „masă”, inspiraţi pe măsură ce coborâţi spatele şi vă ridicaţi capul şi şoldurile (Câinele). Apoi expiraţi, pe măsură ce vă arcuiţi spatele şi lăsaţi să cadă capul şi şoldurile (Pisica). Repetaţi de 9 ori.

  • Faceţi exerciţiul C sprijinindu-vă în mâini şi genunchi. Expiraţi şi întoarceţi capul şi şoldurile spre stânga, cât de departe puteţi. Respiraţi adânc şi menţineţi această poziţie timp de 10 secunde. Expiraţi pe măsură ce vă îndreptaţi lent spatele. Repetaţi spre dreapta. Faceţi acest lucru de 10 ori.

Degenerarea articulară

Într-o articulaţie sănătoasă, un ţesut rezistent de consistenţa cauciucului, numit cartilaj, căptuşeşte capetele oaselor, în punctele de contact. O membrană subţire, numită sinovială, căptuşeşte în întregime cavitatea articulară şi secretă lichid sinovial pentru a lubrefia articulaţia.

În poliartrită reumatoidă, membrana sinovială devine îngroşată şi inflamată. Inflamaţia provoacă distrugerea cartilajului în punctele de maximă presiune ale articulaţiei, iar lichidul sinovial în exces provoacă edemul cavităţii articulare.

Artroza - denumită şi artrita de uz-şi-abuz - este rezultatul deteriorării treptate a cartilajului articular, după ani de utilizare. Lipsite de cartilajul protector, oasele încep să se frece unul de altul, provocând durere şi leziuni de fricţiune.

O boală veche de milenii

Sub o formă sau alta, artrita se află printre noi de multă vreme. Unele mumii egiptene prezintă semne inconfundabile de artrită, la fel ca şi rămăşiţele îngheţate ale unui bărbat din Epoca Cuprului, descoperit în 1991 în Alpii Tirolezi. Poliartrita reumatoidă, totuşi, afectează oamenii de relativ puţină vreme, conform unor autorităţi. Este posibil ca boala să fi fost introdusă de o nouă tulpină de virus, cu numai aproximativ două sute de ani în urmă.

Feriţi-vă de şarlatani

Deoarece poliartrita reumatoidă sau artroza nu pot fi vindecate nici de medicina convenţională, nici de cea alternativă, tratamentele neconfirmate abundă. Pe parcursul anilor, suferinzii de artrită au semnalat ameliorări în urma unor remedii variind de la brăţările cu cupru la tratamentele cu laser. Chiar dacă astfel de terapii pretind că au succes în cazuri individuale, când vă gândiţi la ce ar fi bine pentru dumneavoastră, acţionaţi cu prudenţă şi cu un anume scepticism.

În general, remediile netestate şi neconfirmate, care nu se injectează şi nu se înghit, nu vor face probabil nimic rău. Tratamentele invazive pot avea totuşi efecte secundare periculoase sau pot provoca alte probleme sistemice. Este posibil ca rezultatele, dacă apar, să nu justifice banii cheltuiţi. Fundaţia pentru Combaterea Artritei estimează că persoanele de toate nivelurile educaţionale şi din toate clasele de venituri cheltuiesc peste un miliard de dolari în fiecare an pe tratamente antiartritice dubioase.

Cea mai bună apărare a dumneavoastră împotriva practicilor lipsite de scrupule este să ştiţi cât mai multe lucruri posibil despre suferinţa dumneavoastră şi despre riscurile şi beneficiile pe care intenţionează să le aducă tratamentele sugerate. Înţelegerea cauzelor de fond ale bolii şi menţinerea unui scepticism sănătos în faţa pretenţiilor de vindecare rapidă vă vor ajuta să nu vă puneţi în primejdie sănătatea şi buzunarele.

Check Also

Gripă

Gripa este o boală virală extrem de contagioasă care apare cel mai frecvent iarna şi …

Leucemie

Leucemia este un cancer al sângelui. Spre deosebire de alte cancere, leucemia nu produce tumori, …

SIDA

Pentru o persoană care a contractat virusul ce provoacă SIDA, prognosticul pe termen lung este …

Hemoroizi

Hemoroizii sunt, în fond, venele dilatate ale rectului. Venele hemoroidare se află în porţiunea inferioară …

Flebită

Medicii utilizează deseori termenul general de „flebită” (care înseamnă inflamaţie a unei vene) referindu-se la …