Monthly Archives: ianuarie 2018

Nicturie

Context Nicturia este definită ca nevoia unui individ să se trezească de una sau de mai multe ori din somn în timpul nopţii pentru a urina. Prevalenta nicturiei creşte cu vârsta, de la 4% la copiii cu vârsta cuprinsă între 7-15 ani, la aproximativ 70% la pacienţii > 60 de ani. Deşi prevalenta nicturiei creşte odată cu vârsta, ar fi dificil să se concluzioneze că nicturia este o parte normală a procesului de îmbătrânire, pentru că nu este universal prezentă la toţi adulţii în vârstă. Semnificaţia clinică a nicturiei a fost recunoscută din cauza asocierii sale cu o calitate redusă …

Read More »

Pneumotorax

Context Pneumotoraxul apare atunci când aerul se colectează între plămâni şi peretele toracic (spaţiul pleural), ca urmare a unei perturbări fie în pleura viscerală sau în cea parietală. Manifestările clinice pot fi asimptomatice, uşoare, sau pot pune viaţa în pericol, necesitând intervenţie imediată. Fiziopatologie Pneumotoraxul poate fi clasificat în două categorii majore, spontan şi nespontan. Pneumotoraxurile spontane apar fără nicio cauză evidentă de precipitare şi sunt subclasificate în continuare ca primare sau secundare. Pneumotoraxurile nespontane sunt traumatice şi pot fi iatrogene sau noniatrogene. Pneumotorax spontan Pneumotorax spontan primar Pneumotoraxul spontan primar (PSP) apare la persoanele sănătoase anterior, fără antecedente de …

Read More »

Greaţa şi vărsăturile

Context Greaţa reprezintă senzaţia neplăcută de disconfort abdominal care produce senzaţia de a vomita. Vărsăturile reprezintă un răspuns autonom care conduce la expulzia activă şi puternică a conţinutului gastric. Greaţa poate fi sau nu urmată de vărsături active. Fiziopatologie Etiologie Greaţa este un simptom subiectiv resimţit în numeroase afecţiuni care cauzează, de asemenea, vărsături. Vărsăturile sunt un răspuns autonom menit să protejeze oamenii de ingestia unor substanţe toxice sau nocive. O seria de anomalii neurologice pot declanşa sistemul autonom şi pot determina vărsături. Epidemiologie Greţurile şi vărsăturile acute sunt simptome frecvente şi întâlnite adeseori în ambulatoriu, în cursul spitalizării sau …

Read More »

Anticoagulare

Context Modularea farmacologică a coagulării este de obicei efectuată pentru a preveni tromboza necorespunzătoare sau patologia organică în diverse entităţi patologice, de multe ori de origine aterosclerotică. Premisa de bază a terapiei cu medicamente care blochează sistemul obişnuit de coagulare implică inhibarea suficientă a formării de noi trombi, evitând în acelaşi timp complicaţii hemoragice. Principalele utilizări ale anticoagulantelor în practica clinică uzuală implica prevenirea şi tratamentul infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral, emboliei pulmonare, trombozei venoase profunde şi altor stări de hipercoagulabilitatea dobândite şi ereditare. Fiziopatologie Coagularea implică atât hemostaza primară cât şi pe cea secundară: primară referindu-se la formarea unui …

Read More »

Secreţie vaginală

Context Secreţia vaginală poate fi fiziologică sau patologică. Atunci când este patologică, se raportează că 90% dintre femeile afectate au vaginoză bacteriană (VB), candidoză vulvovaginală sau trichomoniază. Alte cauze patologice includ infecţiile vaginale precum cea cu Chlamydia şi gonoreea, afecţiunile maligne şi alergice. Fiziopatologie Vaginoza bacteriană nu este o boală cu transmitere sexuală. Este caracterizată printr-o reducere a numărului de specii Lactobacillus vaginale cu creştere consecutivă exagerată a Gardenella vaginalis, specii de Mobiluncus, Mycoplasma hominis sau bacili Gram-negativi anaerobi. Distrugerea microflorei vaginale normale a fost asociată cu parteneri sexuali multipli sau noi, utilizarea de antimicrobiene, duşurile, fumat sau sarcină. Aceşti …

Read More »

Hipersomnie

Context Hipersomnia sau somnolenţa diurnă excesivă (SDE) este definită de Clasificarea Internaţională a Tulburărilor de Somn, ediţia a II-a (ICSD-II) ca „incapacitatea de a rămâne treaz şi alert în cursul episoadelor majore de veghe ale zilei, determinând căderi neintenţionate în somnolenţă şi somn. Somnolenţa diurnă excesivă trebuie diferenţiată de oboseala generalizată şi oboseala nespecifică, întrucât pacienţii folosesc termenii interschimbabil. Oboseala generalizată este mai subiectivă şi legată în mod tipic de problemele scăderii energiei fizice, concentrare şi memorie slabe, epuizare musculară sau dispoziţie. Din cauza prevalentei şi a comorbidităţilor asociate cu apneea obstructivă de somn (AOS), pacienţii cu somnolenţa diurnă excesivă …

Read More »

Papiledem

Context Papiledemul este o edemaţiere a discului optic produsă de presiunea intracraniană crescută. Poate fi detectat la pacientul pediatric sau adult asimptomatic în cursul unei examinării de rutină fundoscopice pentru o afecţiune neameninţătoare de viaţă. Invers, poate fi identificat la pacienţii iniţial asimptomatici sau grav simptomatici (inclusiv femeia gravidă) ca un marker al unei afecţiuni ameninţătoare de viaţă precum hemoragia subarahnoidiană, meningita sau tumoră cerebrală. Fiziopatologie Etiologie Papiledemul adevărat este întotdeauna asociat cu presiune intracraniană crescută. Diagnosticul diferenţial al papiledemului include traumatismele, tumorile intracraniene primare sau metastatice, stenoză apeductală (aşa cum este întâlnită în anumite tipuri de hidrocefalie congenitală), pseudotumor …

Read More »

Durere pleuritică

Context Durerea pleuritică tipică este durerea care se referă la pleura parietală, căptuşeala peretelui interior al cavităţii toracice. Caracterul durerii este de obicei descris ca ascuţit, de arsură, sau instabil, dar poate fi percepută ca subintrantă. Este mai potrivit să se considere „durere pleuritică” un descriptor al sursei, mai degrabă decât caracterul durerii. „Pleurezia” este adesea folosită ca sinonim cu durerea pleuritică. Fiziopatologie Etiologie Pleura parietală este principala sursă pentru durerile respiratorii şi înveleşte peretele interior al toracelui, suprafaţa superioară a diafragmei şi limitele laterale ale mediastinului. Este inervată de nervi intercostali somatici din interiorul peretelui toracic şi de-a lungul …

Read More »

Mase scrotale

Context Termenul de masă scrotală este unul general şi include mase discrete precum carcinoamele, dar şi edemele generalizate. Masele scrotale pot fi benigne, anatomice, infecţioase sau maligne ca origine. Semnificaţia clinică poate varia de la total benignă până la a necesita tratament chirurgical imediat. Diagnosticul diferenţial al maselor scrotale poate fi clasificat pe baza anatomiei: pielea, cordonul spermatic, epididimul şi testiculul. Leziunile cutanate includ chisturile sebacee, celulita inclusiv boala Fournier (fasceita necrozantă a perineului şi scrotului) şi carcinomul scuamos. Leziunile cordonului spermatic includ hernia inghinală indirectă, varicocelul, hematocelul, torsiunea apendicelui testicular şi hidrocelul. Edemul epididimal poate fi produs de epididimită …

Read More »

Tulburări de pigmentare

Context Tulburările de pigmentare se prezintă ca o zonă de piele care este mai închisă sau mai deschisă decât în mod normal. Determinantul major al culorii pielii este activitatea melanocitelor, adică cantitatea şi calitatea producţiei de melanină. Aceste tulburări pot fi localizate sau generalizate. Factori folosiţi pentru diferenţierea dintre hiper- şi hipopigmentare Tulburările de hiperpigmentare includ melasma, pistruii, lentiginele, dermatoza cenuşie, macule cafe au lait, pitiriazis versicolor, fitofotodermatita, acanthosis nigricans, erupţiile medicamentoase şi hiperpigmentarea postinflamatorie. Tulburările de hipopigmentare sunt: vitiligo, pitiriazis alba, pitiriazis versicolor, maculele în frunze de frasin, nevul Sutton, hipomelanoza gutată idiopatică, hipopigmentarea postinflammatorie şi hipomelanoza de agenţi …

Read More »